‘Nu este mașinuță pentru public de închiriat, ci este mașina copilului meu. Ia mâna de pe ea!’
Abia terminasem cafeaua cu mamicile cu care m-am văzut dimineață în centrul Brașovului și ne luam rămas bun.
Alexandru care era lângă mine a zbughit-o la o mașinuță parcată lângă trotuar, fără ca nimeni să fie în ea sau lângă ea și s-a urcat direct. M-am dus lângă el și îi explicam că e foarte drăguță dar că nu e noastra, cand apare lângă noi un băiețel de vreo 6 ani mâncănd înghețată și îi spune lui Alexandru că e a lui (nu țipa, nu făcea scandal). Îl întreb dacă e ok să stea și băiețelul meu în ea 2 minute și tot ce îmi răspunde este ‘Să nu apese pedala!’. În timp ce îi explicam că este prea mic să o apese și că nu ajunge la ea văd o femei încruntată, cu mers apăsat care se apropie de noi și îmi spune pe un ton răspicat: ‘Nu este mașinuță închiriată, este a noastră, luați mâna de pe ea!’
Mi-am cerut scuze, l-am luat pe Alexandru și am plecat. Alexandru a făcut primul lui tantrum adevărat de când este băiețel. Mi s-a rupt sufletul. Aș fi vrut să existe o mașină închiriată pe undeva. L-am luat în brațe, i-am vorbit, i-am cântat, l-am mângâiat iar el a urlat cât am traversat toată Piața Sfatului fără oprire, dând din mâini și din picioare. Abia lângă Biserica Neagră s-a oprit din plâns.
Mereu le explic copiilor mei că nu pot atinge ce nu este al lor. Dar unui copil de 2 ani îi este greu să înțeleaga
Îmi cer scuze față de mămica respectivă dar aș vrea să îi spun că Alexandru era fericit doar să stea în ea și să îi mângâie volanul, nu își dorea nimic altceva și dacă i-ar mai fi îngăduit 5 minute ar fi plecat singurel, sigur oferindu-i și un zambet. Copiii mei nu distrug, nu pleacă cu lucruri care nu le aparțin și sunt foarte drăguți. Înțeleg că poate dânsa a avut experiențe nefaste în alte momente ale vieții ei, dar să se gândească data viitoare că atunci când un copil zâmbareț de 2 ani se joacă cu jucăria copilului ei, este un moment bun să îl învețe bunătatea și generozitatea. Îi mulțumesc pe această cale și băiețelului ei care a fost foarte drăguț și simpatic, deși ne-a rugat să nu îi apăsam pedala. (Cunosc cazuri de copii care vin și te dau ei la o parte sau îți smulg jucăriile din mână. Până la anu’ sigur mama lui va avea grijă să îl învețe și treaba asta…).
Nu am concluzie doar gust amar! Vă las pe voi să trageți una și să mi-o spuneți și mie….
Multă grija și iubire!
