38 de lucruri pe care le-am făcut până la 38 de ani

Să fiu fericită. Când eram mică și eram întrebată ce îmi doresc să fiu când voi fi mare asta răspundeam: să fiu fericită. Sunt fericită 😊

Să am 3 copii. De când mă știu mi-am dorit o fată și doi băieți și sunt mai mult decât recunoscătoarea că Dumnezeu mi-a îndeplinit ruga.

Să fiu adorată de omul iubit. Nu mi-am dorit doar să fiu iubită, ci adorată de omul care mă privește în fiecare dimineață. Și sunt. De ce e și meritul meu? Pentru că am știut să renunț când nu am fost bine în altă căsătorie, în loc să mă complac așa cum aleg atâtea femei să o facă. Am ales să mă iubesc și să mă apreciez sufient de mult încât să am răbdare să îl aștept și să îl recunosc atunci când a venit. Trăim vremuri în care puțini se mai iubesc așa cum se fapt, toți o merită.

Să mă pun mereu pe primul loc. Viața mea începe cu mine.

Să ‘trăiesc’ din scris. Și o fac Încă foarte bine de 3 ani.

Să scriu cărți de povești. Am început timid anul trecut să vă arăt și vouă, deși eu scriu de 3 ani la ele.

Să am grijă de mine și de sănătatea mea. Stresul se spune că este cel mai mare inamic al imunității. Eu aș adăuga și invidia și răutatea, așa că mă mențin ocolind astfel de sentimente. Sunt sănătoasă tun!

Să lucrez în TV. La 21 de ani a fost o experiență fascinantă. M-a ajutat să văd devreme, cât de poleită cu aur este această lume și cât de ireală este de fapt.

Să nu țin supărările cu mine. ‘Scap’ rapid de ele și la fel îmi învăț copiii.

Să iert pe oricine îmi face rău sau mă vorbește de ‘bine’. Nu e despre mine, e despre propriile lor neajunsuri.

Să zâmbesc în fiecare dimineață și seară. Citeam acum câțiva ani că acest lucru chiar face parte dintr-o terapie. Eu știu doar că e primul lucru cu care încep ziua și ultimul dinainte să închid ochii.

Să iau doar părțile bune din orice rău. Cred cu tărie că în orice lucru trăit există o lecție de luat cu mine.

Să nu mint. Uit repede și mă înroșesc că racul dacă vreun secret. Minciuna îmbătrânește.

Să nu fac rău voit. Atât cât ține de mine, nu vreau ca cineva să sufere.

Să nu mă schimb pentru nimeni. Să fiu eu, indifernet de cum se poartă oamenii cu mine.

Să fac doar ce îmi place și să fiu bine acolo unde sunt.

Să nu las criticile să îmi afecteze sufletul.

Să găsesc echilibrul între muncă și viață.

Să fiu un părinte echilibrat. Asta o voi ști abia când vor crește minunile mele.

Să nu țin diete. Nu am făcut-o, în schimb am o viață sănătoasă prin alegerile făcute.

Să nu fac niciodată munca unui bărbat. (Schimbat becuri, reparat prin casă etc). Nu e că nu aș putea. Dar nu vreau.

Să recunosc când greșesc și să îmi cer iertare. Chiar dacă îmi este foarte greu în anumite cazuri.

Să nu uit să fiu copil. Niciodată, indiferent de vârstă.

Să mă joc. Să mă dau pe tobogan și să în leagăn cu copiii mei.

Să nu le știu pe toate. Nu vreau să le știu pe toate. Vreau în schimb să mă bucur de cât mai multe.

Să mă simt perfectă în imperfecțiunea mea. Perfectă sunt doar pentru mine, pentru că mă iubesc cu toate neajunsurile mele.

Să îmi fac analizele anual. Și fac asta de la 14 ani, fără să ratez. Poate de aici și sănătatea tun?

Să spun ‘Te iubesc’ în fiecare zi, celor dragi. Și îmi iese.

Să ies singură: la film, la masă, la teatru, la spa, la hotel. Cele mai faine experiențe.

Să nu îmi fie frică de singurătate. Singuratatea e doar ușa spre sufletul meu.

Să am prieteni puțini dar buni. Cea mai bună prietenă îmi e și nașa. De 17 ani.

Să nu iau cu mine lacrimile și momentele grele dar să mă bucur și să le accept în viața mea atunci când se întâmplă.

Să lucrez cu oamenii. Nimic nu mă face mai fericită.

Să mă bucur de AZI, în fiecare zi.

Să nu fac din cumpărături o terapie. Golurile din viață nu se umplu cu lucruri.

Să iubesc cu toată forța inimii mele.

Să văd toate capitalele importante din Europa.

Să merg în deșert și să mă simt ca în 1001 nopți.