Când auzi că nimic nu se compară cu a fi mamă, nu crezi până nu ajungi să trăiești asta.
Și da, nimic nu se compară cu acest lucru. Sau nu ar trebui!
‘Nu mă pot bucura de copilul meu’, mi-a spus zilele trecute o mamă. ‘Pur și simplu nu am timp de el. Sunt mereu ocupată cu serviciul. Știu că o să regret. Dar vreau să ajung cât mai sus. Adică, el crește oricum, nu?’
Mda..copiii cresc oricum.
Poate am fost eu norocoasă să realizez la 21 de ani când am lucrat în Doha într-un departament de relații cu clienții, că oricât ai munci, singurii pentru care contezi cu adevărat în viață este familia. A fost cea mai bună lecție și mă bucur că nu am ajuns să îmi trăiesc viața și să realizez târziu asta. Cumva, asta mi-a dat șansa să fac în viață doar ce mă face fericită, să nu alerg după poziții sau bani, cu diferite sacrificii sau compromisuri.
Copiii trebuie să vină atunci când suntem gata să îi avem în viața noastră, să ne dedicăm lor, să petrecem timp cu ei, să îi cunoaștem, să ne jucăm cât mai mult, să adoarmă în brațele noastre, să îi iubim cu tot sufletul nostru.
Am avut diverse poziții în companii, dar nici una dintre ele nu m-au făcut fericită așa cum o fac copiii mei.
Azi ne-am distrat în patru în Mogoșoaia ❤️
E drept că, copiii…
Nu ne dau cele mai înalte poziții la serviciu dar ne dau cele mai frumoase îmbrățișări.
Nu ne spun că suntem cele mai bune la ce facem dar ne spun că sunem cele mai bune mame din lume.
Nu ne dau salarii generoase dar sunt cei care ne învață iubirea necondiționată.
De la copiii nu primim timp liber, de fapt ei îl ocupă pe tot, dar ne dau cele mai bune lecții de viață.
Nici un coach de viață nu știe să pună întrebări capcană așa cum știe un copil.
Drept mulțumire pentru fiecare articol citit de către voi am creat acest e-book menit să vină în sprijinul zilelor mai puțin însorite, fără să apelam la ecrane. Abonează-te și vei primi pe e-mail materialul.