Nu sunt superstitoasa. Nu cred in pisici negre si ma intorc din drum des. Am si spart la oglinzi in viata asta de nu ar trebui sa mai am vreun gram de noroc. Si totusi…
De 3 saptamani, martea este cea mai grea zi a saptamanii si habar nu am cum sa o schimb.
Ieri dimineata m-am trezit fericita ca era tata pe drum (mai devreme cu 10 zile decat ne anuntase) spre noi.
Aveam 3 maldare mari de rufe in baie, pentru ca in ultimele 4 zile nu spalasem, o ciorba si un crumble de facut. Plus 3 ore la care visam la somnul lui Achim de pranz legate in care sa lucrez relaxata.
Vis vs. Realitate.
Cu o seara inainte am ajuns la 9 si ceva (dupa emsiune am fugit la biroul sotului sa lucrez la un proiect, despre care speeer sa va povestesc curand) si cand sa ma bag in dus, nu curgea apa. Ulterior am aflat ca in seara aceea aveam sanse 0 sa curga. M-am spalat la bidonul de apa (fix ce imi doream) si m-am culcat …cum am putut.
Primul lucru pe care l-am facut dimineata a fost sa fac dus… cu spectatori si stres ca Achim umbla peste tot in baie.
Dupa, am reusit sa beau cafeau printre plimbari in brate si alergat cu vecina.
La 11 l-am bagat la somn.
Cand am iesit de la Achim dupa ce a adormit am intrat la baie sa dau drumul primei masini de rufe. Doar ca….baia mea era plina de apa. Hainele mele pluteau in apa si cand am deschis usa a inceput sa curga si pe scari.
Am repsirat adanc, i-am facut sotului poze si am sunat un vecin. Cel mai bun vecin din Univers! ‘Dragos, iti datorez un super desert!’😉
Sotul mi-a spus ca repara el seara doar ca nu imi puteam imagina ca stau cu acel haos toata ziua, astfel ca vecinul a venit si a muncit aproape o ora si ceva la masina de spalat rufe. Eu am strans apa cu toate prosoapele din casa, fara sa realizez ca nu voi mai avea seara.
Am reusit sa bag la spalat prima masina si cand ma rugam sa mai prind macar o ora pentru mine, s-a trezit Achim.
Legea lui Murphy, nu?
Am respirat iar adanc si am fugit la bucatarie cu el, unde am reusit printre tras de picioare si tipete sa fac crumble-ul de prune si sa pun carnea de ciorba la fiert. Imi era pofta de ciorba de ratoi si asta aveam de gand sa fac.
Norocul meu s-a schimbat odata cu venirea tatei care a ajuns dupa-amiaza si care prin minune la l-a luat la joaca pe cel mic si eu am reusit sa termin ciorba.
Nu am lucrat, dar am avut ce manca la cina pentru cei mari, pentru cei mici am facut paste cu smantana. Ei mananca la pranz ciorba la gradinita si nu aveam cum sa le dau tot asta.
Sunt unele zile de iti vine sa fugi in lume. Desi daca privesti lucrurile la rece, nu a fost asa tragic. Se putea si mai rau, nu?
La voi cum e ziua de marti? Macar sa nu ma simt singura 😊
Multa grija si iubire!
