Obiceiuri (de la nastere) amuzante de prin tara adunate

La nasterea unui copil multe lucruri se intampla: se schimba vieti, se nasc suflete, barbatii devin tati si femeile mamici, iar viata celor mici este trasata (sau nu).
Interesant este cum este primit fiecare copil in functie de zona in care se naste.

Obiceiuri din Oltenia:

La 3 zile dupa nasterea unui copil, in casa acestuia se face curatenie luna, se spala tot ce este de spalat, iar moasa aseaza ‘masa de ursitori’.
Pe aceasta masa ea aseaza: carte, pix, foarfeca, oglinda, lingura si orice lucru care se presupune ca va determina viitorul copilului (un fel de tavita de taiere de mot). Se umplu apoi un pahar de apa, unul de vin si se aseaza pe masa impreuna cu paine unsa cu miere si nuca pregatite special pentru ursitori. La coacere se fac 3 cruci pe aceasta paine, se arunca un praf de sare peste ea si la sfarsit se aseaza si 3 monezi pe paine. Crucile sunt pentru: Ursitoarea Mare, cea Mijlocie si cea Mica. Alimentele sunt pentru a le binedispune: mierea sa le faca dulci, vinul vesele si apa line.

Obiceiuri din Ardeal:

Pe vremuri prima scalda a copilului venit acasa de la spital, era de la nasa. Se facea cu apa de izvor in care se adaugau: busuioc (sa fie iubit); bujor (sa fie frumos); miere (sa aiba vorba dulce); paine si zahar (sa-i fie viata indestulata si zilele dulci); lapte (sa-i fie pielea alba); bani de argint (sa fie nepretuit); aghiazma (sa fie ferit de duhuri rele). Apa se arunca la radacina unui copac sanatos.(Acum se face la o zi dupa botez aceasta scalda).

Obiceiuri din Muntenia:

La nastere asista moasa, care dupa ce se nastea copilul il lua in brate si spunea: ‘Acest copil ce l-am ridicat sa fie sanatos si norocos si mintos si voios Si frumos si invatat si bogat si Om de treaba luat in seama’. In scalda copilului pe langa plante aromate se pune si paine, ca sa creasca precum painea in cuptor. Tatal copilului nu participa la aceasta scalda, ci este invitat in casa doar dupa ce apa este aruncata intr-o rau sau o livada, doar nasul putand participa. Apa era carata de moasa, fiind urmata de nasa care tinea lumanarea aprinsa si o sticla de vin in cealalta mana. Apoi impreuna cu toate celelalte femei conduceau moasa dansand si chiuind.
Dupa ce apa era aruncata, moasa intorcea albia si se aseza pe ea spunand: ‘S-a rasturnat covata, Sa traiasca nepoata (mama copilului); Si s-a rasturnat deodata, Sa mai faca inc-o fata.  S-a rasturnat pe-un picior, Sa mai faca si-un fecior’.

Obiceiuri din Bucovina si Maramures:

Atunci cand copilul este bolnav, i se schimba numele. Moasa dadea copilul pe geam mamei spunandu-i ca Il da pe (numele din certificat) si mama spunea ca primeste pe (numele pe care avea sa il poarte de atunci inainte). Astfel se credea ca acel copil nu va fi recunoscut de boala. Obicei sau nu am si eu o matusa care in certificat este Minodora, apoi urmand bunica acest ritual fiind matusa bolnava i s-a pus numele de Viorica si s-a insanatosit.

Obiceiuri din Moldova:

La nasterea copilului moasa aseaza un fir rosu la tocul usii, apoi copilul il poarta legat la manuta pentru a fi protejat de deochi. Scutecele se croiau din camasa tatalui pentru a impregna trupul micut si firav cu puterea tatalui.
In a treia seara dupa nastere si aici mama lasa pe masa: paine, sare, malai, cateva fire de busuioc, vin si 2 lumanari pentru a imbuna Ursitoarele. Bucatele sunt luate a doua zi de moasa.
Ursitoarele sunt: cea Mare care tine fusul si furca, Soarta care-i prezice viitorul si Moartea cea care-i curma zilelele (ma trec fiorii).
Se spune ca firul vietii este dat de Dumnezeu Ursitoarelor, care il aseaza pe pamant si peste care pun toate intamplarile care vor avea loc, iar copilul nu va avea cum sa se fereasca de ele. (Interesant gand, dar atunci unde ar fi Liberul arbitru, zic si eu).
Multa grija si iubire
\

Shop

\

Lasă-te inspirată

Descoperă mai multe…

Share This

Share This

Share this post with your friends!