Acum un an, imi asteptam cu mari emotii puiul. Aveam 34 de saptamani si 3 zile si multe emotii.
M-am internat cu o seara inainte pentru a naste de dimineata, din cauza unor probleme am decis cu doctora mea ca pentru a evita anumite complicatii, cel mai bine este sa nastem atunci.
Prima intalnire Maria si Alexandru
La ora 11.38 dimineata a venit Alexandru pe lume, cu un tipat foarte puternic. Mi-au dat lacrimile instant si mi s-a dublat inima de dragoste pentru el, dragoste pe care nu stiam cum o s-o mai simt dupa nasterea Mariei. Cand mi-au adus mica mogaldeata si mi l-au lipit de obraz, am simtit ca mor de iubire. Din cat tipa cand m-a atins a tacut imediat.
L-am admirat, era alb ca laptele, bucalat si perfect. Abia asteptam sa il tin in brate.
A trecut un an de milioane de imbratisari. Imi rupe mainile si spatele, dar tot nu il las jos. Ador sa miros ultimele bucatele de bebelusie, caci de azi este barbatel.
Te ador copilul meu perfect si iti multumesc ca m-ai ales ca mama!
Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te protejeze o viata intreaga!
Am 2 copii nascuti prematuri: Maria a venit la 35 saptamani si 3 zile intr-o zi de 23 si Alexandru la 34 saptamani si 3 zile si tot intr-o zi de 23. Maria a fost mai puternica si in afara de cateva ore de oxigen si un icter puternic, nu a avut nimic.Alexandru a stat 10 zile intubat si credeam ca il vom pierde. V-am povestit detalii intr-un articol despre prematuritate.
Am avut noroc de medici buni, de aparatura si de un spital privat, care putea sa fie minunat sau nu, asa cum au experimentat alti parinti. Noi am fost dintre norocosi! Din pacate sunt prea multi parinti care se intorc cu bratele goale din multe lipsuri. Aceste lucruri nu ar trebui sa se intample si totusi se intampla.
1 copil din 10 se naste prematur in tara noastra. Cati dintre ei au o sansa reala la viata?
Ce alegi? Spital privat sau spital de stat? Daca aveti impresia ca toate spitalele sunt pregatite pentru prematuri va inselati! Sunt spitale private in care daca nasti inainte de 36 de saptamani, te trimit la stat cu tot cu contract incheiat, deci cititi bine si NU mergeti pe ideea ‘mie nu mi se poate intampla!’ Sunt spitale de stat depasite de numarul de nasteri, care nu mai fac fata, si tin intr-un incubator de un bebelus, chiar si 2. Traieste cel mai puternic. E corect? Cum alegi?
Din doua mamici de prematuri s-a nascut Asociatia Unu si Una, singura de la noi din tara care a creat o comunitate pentru parintii de copii prematuri si copii spitalizati, oferindu-le suport pe perioada spitalizarii si dupa externare. Cand Alexandru a stat in spital, fara mine, am crezut ca o iau razna. Il puteam vedea doar dimineata si seara cate 20 minute. Voiam sa il strang in brate, nu doar sa ii ating piciorusul.
Asociatia Unu si Unu isi doreste sa devina vocea copiilor prematuri din Romania, pentru ca parintii lor sa le fie parinti chiar si atunci cand sunt intubati, intr-un patut de spital si sa le poata fi alaturi mai mult de jumatate de ora pe zi. Acestia au demarat o serie de proiecte de preventie, informare si educare privind nasterea inainte de termen, suport parintilor de prematuri si monitorizarea copiiilor dupa externare pana la varsta de 7 ani.
Alo, Prematuritate este primul numar de telefon unde parintii pot vorbi cu un psiholog (in fiecare luni de la 13-17) si cu un medic neonatolog (in fiecare joi de la 15-19). Numarul pe care il puteti apela este 0800390678, numar gratuit la nivel national.
Acest program se deruleaza de un an de zile, timp in care multi parinti au fost ajutati.
Acum un an nu stiam de ei, desi as fi avut nevoie de ajutorul lor si tocmai de aceea am scris astazi despre ei. Sper ca acest mesaj sa ajunga la cat mai multi parinti de prematuri: Nu sunteti singuri! Cautati si veti gasi ajutor.
Cred ca fiecare mamica stie cel mai bine pentru ea si pentru puiul ei. Nici o mamica si nici un copil nu sunt la fel, asa ca fiecare va reactiona diferit la diverse lucruri.
Cand spun aceste lucruri ma refer la lucrurile clasice pentru care toata lumea se bate cu pumnii in piept si daca cumva nu esti pe aceeasi lungime de unda cu siguranta vei fi judecata si pusa la colt.
Despre ce vorbesc? O sa le iau in ordine cronologica:
– Astepti un copil. Felicitari, ce fericire pe tine! Te poti bucura? Nu prea. Pentru ca societatea sau cei din jurul tau incep cu sfaturi care de care mai ‘pretioase’: Sa nu iei in greutate mai mult decat trebuie in sarcina pentru ca nu esti o mamica sexy. Ahhh daca nu ai luat in greutata sigur copilul va fi rahitic (asta mi s-a spus mie la ambele sarcini, eu nascand 2 grasanaci pentru varsta la care s-au nascut).
Varianta normala: Nu are importanta daca te ingrasi sau nu, atata timp cat copilul este sanatos si tu te simti bine.
– Nasterea. Stai sa vezi ce te asteapta: Trebuie sa nasti natural si nici sa nu te gandesti la cezariana (indiferent daca vrei, poti sau nu), de 2000 de ani nasc femeile natural si nu li se mai intampla nimic. Nasti la privat sau la stat? (Oricare din variante o spui, sigur nu e buna nici una).
Varianta normala: Naste femeie cum vrei! Unele femei suporta mai bine durerea ca altele. Nu intotdeauna este indicata nasterea naturala. Daca iti doresti sa nasti narural, fa-o, dar respecta decizia altei mamici de a naste prin cezariana! Alege stat sau privat, nu conteaza foarte mult, ci medicul cu care nasti.
– A venit copilul. Care sigur are colici (ca doar nu exista exceptii), sigur va manca singur de la 6 luni (blw) si sigur trebuie vaccinat (fara nici o analiza inainte).
Varianta normala: aproape toti copiii au colici dar exista si solutii. Nu toti copiii incep diversificarea prina a papa singuri si mai ales nu toate mamicile au puterea de a-i lasa asa mici sa incerce. Vaccinat sau nu, fiecare mama decide la ce riscuri isi supune copilul (riscuri sunt si intr-un caz si intr-altul).
Varianta normala: Laptele matern este cea mai buna sursa de hranire a copilului, ii intareste imunitatea si ii ofera anticorpii de care are nevoie. Totusi, exista multe situatii in care laptele intarzie sa apara si mama nu mai are rabdare si nu vrea sa isi tina copilul nemancat pentru ca asa scrie peste tot: laptele vine. (Cand oare?). Exista situatii in mama decide sa intrerupa alaptatul (e decizia ei si n-ar trebui sa ii sara toata lumea-n cap).
– Merge? Vorbeste? Dar de ce nu merge sau nu vorbeste pana la varsta aceasta?
Varianta normala: nu toti copiii sunt la fel. Unii vorbesc si merg mai repede, altii mai tarziu. Nu inseamna ca cei care o fac mai tarziu au probleme. Sunt genii recunoscute (A. Einstein a vorbit dupa varsta de 3 ani) care au vorbit dupa varsta de 3,4 ani.
Acesta este doar inceputul multitudinilor de certuri si intrebari intre mamici.
Zilele trecute m-a anuntat o prietena ca este insarcinata cu primul copil. Am sarit in sus de bucurie si i-am urat toate cele bune. Dupa ce am inchis telefonul mi-am adus aminte de sarcinile mele.
Inainte de copiii mei eram fascinata de femeile insarcinate, mi se pareau cele mai frumoase si abia asteptam si eu stralucirea de graviduta. La Maria mi-am facut singura un test pe care l-am impachetat cadou si i l-am adus, pe atunci, viitorului sot acasa. Tin minte si acum cum a deschis cutiuta a luat testul si s-a uitat lung la el neintelegand ce-i cu el. Cand s-a dumirit a ramas mut. Maria era programata cateva luni mai tarziu, dar cumva Dumnezeu ne-a trimis-o mai devreme. Dupa socul initial, m-a luat in brate si m-a strans asa de tare, incat simteam ca ma inghite.
De acolo au inceput planurile, controalele la medic, ecografii si multe povesti pe care tati i le spunea micutei in burtica, caci avea multe sa-i spuna. Am planuit sa lucrez pana in luna opta, dar iar ne-a aratat Dumnezeu ca e cum vrea El si nu cum vrem noi.
Dar sa va povestesc cum a fost..
In primele 3 luni abia daca puteam manca ceva si mancam cu forta ca m-a amenintat medicul ca ma interneaza. De la 53 de la kg am ajuns la 50 kg. Ati zice ‘buna dieta’ dar cand esti insarcinata nu este tocmai ce iti doresti. Era vara, norocul sotului, pentru ca tot ce puteam manca era la gratar. Si uite asa in fiecare zi venea Alex de la munca si se apuca de facut gratarul in curte. Radeau vecinii de noi, dar ce sa facem?
In luna cincea am ajuns la spital in pericol de avort iminent. Maria a stat toata sarcina cu capul in jos si apasa sa iasa. Am stat internata, apoi in concediu medical, nu am mai avut voie sa lucrez. M-am bucurat pentru ca ma puteam ocupa de toate lucrurile necesare venirii ei, m-am odihnit si am citit multe carti de nastere si cresterea copilului. Tot atunci au inceput si contractiile si durerile de de toate.
Toata viata am dormit pe burta, din luna patra nu am mai putut si mi-era foarte greu sa dorm. Din luna sasea a inceput sa ma doara spatele foarte rau. Desi nu am luat mult in greutate, 11 kg (avand 61 kg cand am nascut la 1,68) ma simteam imensa. Simteam cum ca nu are loc de miscare, ma lovea des peste tot, se contracta burta foarte tare si ma durea. Partea buna este ca dupa luna cincea am putut manca…multe muraturi ca la ele am poftit toata sarcina. In decembrie 2014, s-a nascut prin cezariana micuta noastra.
La Alexandru a fost si mai si. Am ramas insarcinata la 11 luni de la nasterea Mariei. El a fost foarte bine programat. Ne doream mult sa fie apropiati ca varsta. Pe 23 decembrie (de ziua Mariei) am aflat ca sunt insarcinata. La prima ecografie a aratat ca sunt gemeni. Am fost socati dar foarte bucurosi. Din pacate la a doua ecografie ne-a spus ca e doar unul, al doilea lucru fiind un hematom. Hematom care m-a urmarit pana la nastere…
La 11 saptamani am ajuns la spital cu hemoragie masiva. Am crezut ca il pierdem, dar micutul nostru a luptat pentru a veni la noi. Am stat iar internata si apoi iar acasa, eu reincepand munca la 11 luni ale Mariei. Din nou concediu medical, din nou fara sa am voie sa lucrez. Nu mi-a parut rau, desi era mama la mine sa ma ajute cu Maria eu neavand voie sa fac efort, ma bucuram de tot ce face Maria nou. La Alexandru am luat 9 kg dar tot imensa si grea ma simteam.
De obicei mananc de cateva ori pe luna ceva dulce. Ei bine la Alexandru am mancat foarte mult dulce si foarte multa inghetata. Inghetata am mancat zilnic. De-a lungul sarcinii medicul mi-a urmarit foarte atent taietura de la prima operatie, fiind foarte subtire si in pericol de ruptura uterina. La 31 saptamani am ajuns iar la spital cu recomandare sa stau pana la 34 saptamani cand am fost programata la cezariana.
Alexandru a venit mai devreme si am trecut prin iad, v-am mai povestit despre nasterea lui dar important este ca el e acasa, sanatos, cu 10kg cu care imi rupe spatele. As trece inca de o mie de ori prin toate doar sa ii am, dar cu riscurile, durerile si noptile nedormite, ne gandim greu la al treilea. Nu imi este frica de primele luni cu bebe acasa, ci de cele 9 luni de sarcina (sau mai putin in cazul copiiilor mei).
Stiu, exista cazuri mult mai grave si mereu ma gandesc cat de mare este dorinta si puterea unei mame de a-si avea copilul, ca ar trece prin orice doar sa il stranga in brate. Personal, nu am simtit acea stralucire despre care am auzit, nu am avut sarcini usoare si mi-as fi dorit sa spun ‘nu am simtit ca sunt insarcinata’, ei bine eu am simtit ca sunt foarte insarcinata si abia asteptam sa nasc!
L-am născut pe Alexandru la 34 săptămâni și 3 zile având cicatricea primei cezariene de 2 mm grosime. ‘Foaie de ceapă’ a spus minunată doamnă doctor care mi-a urmărit încă de la început sarcina dar și grosimea și evoluția primei cicatrici. Am ales împreună să nasc mult mai devreme, riscul fiind prea mare pentru a mai aștepta. În timpul operației am avut hemoragie puternică iar primele 24 de ore pentru mine au fost critice. Alexandru a primit nota 9 la naștere dar la mai puțin de 24 de ore a făcut pneumotorax (i-a cedat plămânul drept) și a trebuit intubat. A stat 10 zile la terapie intensivă dar fiind puternic și având toată aparatura necesară pentru a face față complicațiilor lui și o echipă extraordinară de medici, am plecat acasă sănătoși. Nu am cum să nu mulțumesc pentru asta echipei Regina Maria.
Sunt printre norocoasele care a dat peste un medic ce cunoștea această complicație și care a avut foarte mare grijă de mine. Azi eu și copilul meu trăim datorită ei.
Din păcate, sunt prea mulți medici care nu iau în seamă suficient de serios această complicație și o tratează superficial. E vina lor sau e vina sistemului?
Am întrebat-o mai multe pe doamna doctor Dina Mohammad, medic specialist Obstetrica-ginecologie, Regina Maria.
ZS: Ce este mai exact ruptura uterină?
DM: O sa încep cu definitia din ghidul national pentru ruptura uterina și apoi o să detaliez: ‘Ruptura uterină este o urgență obstetricala majoră deoarece este amenințată atât viața fatului cât și a mamei. Formele majore au din păcate un prognostic fetal sumbru, mortalitatea ajungând la 60/70%.’
Aceste forme majore se referă la faptul că peretele uterin are mai multe straturi și în funcție de ruptura lor și gradul de întindere al rupturii există rupturi incomplete sau complete, iar cele complete pot avea o întindere mai mică sau mai mare. În cazul în care ruptura este completă și întinsă iar sângerare nu poate să fie stăpânită se poate ajunge chiar și la scoaterea uterului pentru supraviețuirea mamei.
ZS: Cum apare ea și care este cauza?
DM: Mă bucur că ai pus această întrebare pentru că vreau să menționez faptul că ruptura uterină poate să apară și pe un uter indemn fără să existe o cicatrice pe uter. Este adevărat că aceste cazuri sunt mai rare dar ele din nefericire există. În cazul uterului cicatricial, cicatricea poate să fie nu doar post cezariană ci și postextractie a unui fibrom, post corectare chirurgicală a unei malformatii uterine sau post accident rutier cu plagă penetrantă a peretelui uterin…. situațiile sunt diferite. Cicatricea este un punct slab al peretelui uterin și ea cedează în cazul în care apar contracții sau atunci când conținutul uterului depășește capacitate acestuia. În cazul uterului indemn apare mai frecvent în travaliu atunci când fătul, din multiple motive, nu se poate angaja în canalul de naștere iar contracțiile duc la ruperea uterului. Ruptura uterină poate să apară și în afara travaliului în cazul unui exces de lichid sau al unei sarcini multiple.
ZS: Ce simptome apar?
DM: Aici este problema! Simptomatologia evidentă din păcate NU apare cu câteva zile înainte ci apare chiar înainte de ruptura uterină! Este adevărat că la termen durerile în zona cicatricei te pot duce cu gândul la o cicatrice mai subțire. Pacientele trebuie să fie atente la acest tip de durere și la apariția contractiilor sau la ruperea membranelor iar dacă simt că durerea este constantă și contractiile sunt dureroase, trebuie să ajungă cât mai repede la cea mai apropiată cameră de gardă. Din păcate dacă ruptura uterină se produce la domiciliu prognosticul este prost.
ZS: Ce analize trebuie facute pentru a fi depistată?
DM: Din păcate nu există o analiză de sânge sau o ecografie care să depisteze ruptura uterina. Atunci când uterul este rupt ecografia nu are valoare. Ecografia fie ea abdominală sau transvaginala poate să îți ofere informații privind cicatricea uterina dar nu te ajută să depistezi momentul în care se va rupe uterul. Acest moment depinde de foarte multe variabile iar una dintre cele mai importante este apariția contractiilor uterine. Nu poți să determini momentul în care ele vor începe. Vorbesc despre contractii pentru că trebuie menționat că există și naștere spontană (vaginala) după o operație de cezariana în antecedente.
ZS: Cum vorbeam data trecută despre protocolul de urmărire al unei sarcini, intră în acest protocol și urmărirea unei rupturi uterine?
DM: Am răspuns parțial la această întrebare prin informațiile oferite la întrebarea precedentă, însă trebuie să știți că nu există acest termen de urmărire a unei rupturi uterine pentru că momentul rupturii nu poate fi determinat cu exactiatate! Urmărirea se face și în funcție de simptomatologia pacientei, de apariția durerii, de examinarea clinică și ecografică de-a lungul sarcinii . Pe final de sarcina pacienta se prezintă săptămânal la control însă dacă apar dureri sau modificări importante percepute de pacientă trebuie discutate cu medicul curant și dacă acesta consideră oportun, controlul poate să fie făcut mai des sau în funcție de simptomatologie.
ZS: Ce complicații pot apărea?
DM: Complicațiile sunt multiple. În cea mai fericită situație atunci când ruptura nu intersectează arterele uterine, uterul poate fi cusut însă atunci când nu poți să oprești sângerarea se ajunge la scoaterea uterului. Sunt multiple complicații care pot apărea și după intervenție însă acestea nu fac subiectul discuției noastre. Trebuie să știți că riscurile și complicațiile în ruptura uterină sunt foarte mari atât pentru mama cât și pentru făt, iar pacientele trebuie să fie atente la durere și să se prezinte cât mai repede la camera de gardă!
ZS: Cum o putem preveni?
DM: Asa cum am tot menționat pacientele trebuie să fie atente la apariția durerii, a contractiilor, la pierderea de lichid amniotic și din punctul meu de vedere primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se prezinte la camera de gardă, nu să sune medicul curant pentru că răspunsul sunt convinsă că va fi: MERGEȚI DE URGENȚĂ LA CAMERA DE GARDĂ!
O femeie în travaliu va face greu diferența între durerile nașterii și durerile unei eventuale rupturi uterine. Sfatul meu este să alegeți un spital apropiat, un medic care să vă trateze uman și să aveți grijă să aibă aparatura necesară pentru a interveni de urgență în cazul în care este nevoie. Intrebati de toate aceste lucruri inca de la inceputul sarcinii. E bine să fiți optimiști și să sperati că totul va decurge fără probleme, dar cel mai bine este să fiți pregătiți de orice.
