De cateva saptamani mama incepuse sa aiba probleme cu piciorul drept. Cand o durea foarte tare, cand se umfla, cand isi revenea.
Saptamana aceasta am tot discutat daca sa merg sa o iau pentru analize. Intr-un final am decis sa merg vineri si ma gandeam serios sa o iau si pe Maria cu mine. Am fost la farmacie, am luat acadele si siropuri antivomitive si pentru rau de masina, in speranta ca nu va avea probleme.
De joi seara de cand i-am spus lui Alexandru ca urmeaza sa plec cu Maria sa o luam pe Bubu a inceput in tot felul de variante sa ma roage sa il iau si pe el.
De cate ori plecam la drum, nu mai lung de doua ore, Alexandru zici ca e o maimutica care din 10 in 10 minute repeta ‘Mai e mult, mai mult?’. Nici nu voiam sa imi imaginez cum ar fi pentru un drum atat de lung.
I-am explicat cat este de mult vom merge, ca daca va sta cu tati vor avea party de baieti, ca in masina va sta aproape o zi intreaga si ca de obicei spune ca nu mai poate in scaun si in centuri.
Vineri dimineata cand a vazut ca fac bagajele iar a venit cu rugaminti cu cerul si cu pamantul ca el va fi super cuminte si ca avem nevoie de un baietel cu noi care sa ne protejeze. Cert este ca atat de multe imbratisari si pupici mi-a dat ca am cedat. L-am si sunat pe ta-su sa ii spun ca va fi singur cu Achim.
Uite asa, vineri am ‘chiulit’ de la emisiune, l-am dus pe pitic la tati la birou, am facut schimb de masini (masina lui tati e mult mai comoda la drum lung) si cu cei mari pregatita am plecat.
Drumul a fost mult mai liber, decat l-am prins in septembrie (asta si pentru ca am plecat inainte de ora 15.00).
Am facut o singura oprire la Craiova si nu mi-a venit sa cred cat de deliciosi au fost dragii mei mari. Am plecat la 12.30 din mijlocul Bucurestiului si am ajuns la Cazanele Dunarii la ora 20.00, cu o pauza de o ora pe la orele 16.40, la Craiova.
Greu de trecut prin Bals si Slatina, unde se merge mult bara la bara, dar in rest drumul a fost bun.
Am adormit odata cu ei la 21.15, imediat ce am pus capul pe perna, am si picat.
Dimineata dupa micul dejun, am ales o plimbare scurta cu salupa. Am fost doar noi 4 in ea, iar copiii s-au distrat copios, ba au invatat sa o si conduca.
Pranzul l-am luat la Taverna Sarbului, de la Drobeta Turnu-Severin, apoi si Maria si Alexandru au adormit si s-au trezit abia la Bals unde ne-am oprit sa alimentam si sa ne dezmortim picioarele.
Fiind sambata a fost libeeer. Am plecat la 11.30 de la Cazanele Dunarii si am ajuns la 18.00 in fata casei, desi am avut pauze de o ora si jumatate. Nu mi-a venit sa cred ce repede am ajuns inapoi.
Desi scurta, calatoria noastra de 24 de ore, ne-a prins bine, iar copiii au fost mult peste asteptari.
Bagajul?
Doua mici. Unul pentru ei cu cate o pijama, 2 perechi de chilotei, 2 perechi de sosete si inca un rand de haine, in afara de cele de pe ei (tricou, bluza cu maneca lunga, pantaloni), geaca pentru fiecare.
In bagajul meu, mai mult spatiu imi ocupa cremele si produsele de ingrijire personala 😊.
Ce vreau sa va spun, este sa avem incredere mai multa in ei in diferite situatii, pentru ca ne pot surprinde!
Multa grija si iubire!