Nu a trecut mai mult de o lună de când vă povesteam că Maria la 3 ani și 6 luni încă purta scutec. De Alexandru nici nu are rost să vă menționez, că la un an și 10 luni (cel puțin în cazul nostru) era de așteptat.
Vă spuneam că am căutat tot felul de metode, că am citit despre acest subiect tot ce am putut găsi și nimic nu dădea rezultate.
Ce NU încercasem niciodată era pedepsirea sau recompensarea ei, certatul, inducerea sentimentului de rușine, presiunea sau agresivitatea.
Totuși ce am folosit pentru a reuși?
1. Așteptarea
2. Așteptarea
3. Așteptarea
Ei bine da, am așteptat să fie ea pregătită. Sigur că am discutat, negociat, povestit, citit de povești (inventat povești) despre cum copiii mai mari nu mai vor scutec, dat exemple despre alți copii (are câțiva prieteni de care mă întreba dacă ei poartă), cumpărat cu ea chiloței cu prințese, dar mereu am așteptat să ia ea această decizie.
Au fost plecați pentru 2 săptămâni la bunici și pe mama la plecare am rugat-o să încerce să vorbească din când în când acest subiect cu Maria dar fără să pună presiune pe ea. După 4 zile m-a sunat să îmi spună că Maria s-a trezit de dimineață și că a cerut chiloței, că s-a gândit că vrea să fie mare.
Au trecut deja 10 zile de atunci, timp în care s-au intamplat 2 accidente, pentru care NU a fost certată, ci i s-a spus că ‘nu face nimic’ mai vorbim cu pipi să se mai țină un pic până la toaleta, dar am zâmbit la el (pipi) că s-a grăbit. Maria a zâmbit și ea cu tot sufletul. Nu s-a simțit stingherită și nici pusă la zid.
Când m-am întors din vacanță a fost tare mândră să îmi povestească că ea este mare acum. Am felicitat-o și a primit multe imbratisari și pupici. (Nu, nu am recompensat-o cu nimic!).
Tot acest lucru îmi demonstrează ceea ce vă spuneam acum o lună: copiii renunța în ritmul lor, atunci când sunt pregătiți. Unii o fac la un an, alții la 4. Unii încep să vorbească mai devreme, iar alții mai târziu și atunci te ajută această comunicare mai rapidă cu ei.
Dar nici unul NU trebuie pedepsit că o face mai devreme sau mai târziu.
Noaptea preferă scutecul. Nu îl udă, dar cred că se simte mai în siguranță cu el. Îl va purta până se va simți bine să îl dea jos.
Alexandru este deja foarte curios de chiloțeii Mariei, așa că, cred eu, cât de curând va cere și el.
Cu legătura sau fără, Alexandru vorbește ceva mai bine ca Maria la vârsta lui. Nr. 2 îl face la olița cu mult înaintea ei, deci poate, la el scutecul va dispărea mai repede.
O simt ca pe un triumf personal? Daaaa, deși nu este. Nu am făcut nimic pentru asta. Am lăsat-o pe ea când a simțit că își dorește acest lucru. Dar tot îmi vine să țopăi de fericire. E și normal, nu?
Voi ce metode știți?
Multă grijă și iubire!
