Inainte sa vina Maria mi-am cumparat foarte multe carti care sa ma pregateasca pentru noua fiinta ce va intra in familie.
Stiam ce imi doream si ma pregateam intens pentru asta.
Primul lucru si cel mai important era linistea mea.
Pare egoist, dar daca eu eram linistita stiam ca si pruncul mic si tati vor fi la fel. Stiam ca asa voi fi capabila sa imi ascult copilul si sa ii pot oferi ce are nevoie. Stiam ca asta ma va ajuta sa ma bucur de perioada de inceput (din pacate cunosc prea multe mamici care nu au putut fi fericite in primele luni). Stiam ca voi avea rabdarea pentru toate nevoile unui copil de aproape 2 luni. Stiam ca voi avea timp de joaca. Stiam ca daca nu mai pot, spun pauza si mai fac si maine. Totul porneste de la mami.
Am citit diverse carti care spuneau ca starea pe care o avem noi mamicile o transmitem copiiilor. Unele carti chiar spuneau ca bebelusii nu fac colici, ci ca totul tine de zenul din jurul lor. (Personal partea de colici cred ca tine de stare, alaptat sau biberoane corespunzatoare si praful magic pe care l-am folosit la ambii copii – in zilele viitoare va povestesc de el).
Sunt o tipa foarte organizata din fire, asa ca atunci cand mi s-a rupt apa la Maria, deja toata camera ei, hainutele si tot ce era necesar era pregatit, iar eu am nascut la 35 saptamani.
In primele luni sotul meu i-a facut baita si s-a ingrijit de buric pana a cazut. Eu nu eram in stare. In prima luna cat a stat si el acasa, noi am ales sa fim doar noi doi, fara ajutoare, iar el m-a ajutat cu tot. Ce faceam eu facea si el. Primele 3 saptamani le-am dormit in pat cu cea mica pe rand. A mea era foarte independenta (si inca este), nu vroia sa fie atinsa cand doarme, asa ca dupa 3 saptamani ne-a fost foarte usor sa o mutam in camera si patutul ei. La Alexandru e alta poveste, la 4 luni inca doarme cu mine.
Ne-a ajutat foarte mult la amandoi jurnalul bebelusului, in care fiecare pe tura lui (si mama mea care a stat o luna cu noi din a doua luna) notam cand a dormit, cat a papat si cand a avut scaun (unul dintre cele mai importante lucruri de urmarit la bebe). Daca a trecut prea mult timp de cand a avut scaun (in cazul nostru mai mult de 12 ore) a mea devenea agitata si nu ma mai intelegeam cu ea (unii o pot confunda cu colicii). Cum rezolvam problema totul era minunat (la nevoie am folosit miniclisme, supozitoare cu glicerina, asta dupa ce facusem masaj sau exercitii de bicicleta, fara rezultat).
Curatarea nasucului. In primele saptamani, cornetul nasului este foarte strans, astfel incat ai impresia ca se ineaca sau ca nu poate respira. Plus ca scoate niste pufaituri. Cu ser fiziologic administrat in fiecare seara, ameliorezi aparenta problema. Nu va faceti griji! In cateva saptamani va fi bine!
Alegerea cremelor, a scutecelor, a laptelui praf (daca e cazul), a biberoanelor si toata lista de necesitati care poate fi lunga. Concluzia este una: cititi mult si alegeti, dar daca vedeti ca nu functioneaza, nu va incapatanati sa nu schimbati. Pana la urma, copiii sunt diferiti si nu exista produse universal valabile pentru toti.
Multa grija, iubire si rabdare cu voi si cu cei mici!
sursafoto: iso500px
