Începusem acest articol acum 2 zile când voiam să vă povestesc ce rochie super mișto și roșie! voi purta la trecerea dintre ani.
Era comandată de o lună și jumătate de pe un site dinafară și abia după ce a plasat soțul comanda, căci a fost cadou de Moș Nicolae, Moș Crăciun și Noul An, a aflat că vine din China și abia pe 20 decembrie va intra în țară! Am făcut atac de inimă când am auzit și deja îmi închipuiam toate oribilitatile pământului de rochie venită prin februarie oricum.. Am respirat resemnată și am zis ‘Cum o vrea Dumnezeu’…
Pe 28 decembrie primește soțul mesaj că a venit pachetul dar trebuie să traverseze orașul să o ia. Se îmbracă el bombănind (căci avea treabă) și se duce. După 3 ore îmi aduce pachetul și mi-l întinde ‘La mulți ani!’
Deschid cu mâna tremurânda pachetul și supriza: rochia mea era perfectă, minunată, fix cum am visat-o! Este o rochie din catifea roșie, cu umerii goi, foarte elegantă. M-am îmbrăcat cu ea și m-am simțit Cenusareasa. Am aranjat-o frumos și am pus-o pe umerașe. Îmi venea să dorm cu ea noaptea, așa dragă îmi era..
Bun, plecăm la nași sâmbătă după-amiază după ce toată dimineața am aranjat bagajele: umerașe pline de cămăși (2) pentru soț, tricourile lui tot pe umerașe și rochia mea, toate în camera de oaspeți. Ne îmbrăcăm, împachetam și restul de lucruri și plecăm. Ajungem la nași și nasa mă întreabă dacă a ajuns rochia iar eu fericită îi spun că da.
Ne trezim duminică și Alex mă întreabă unde îi sunt tricourile, căci împachetate aveam doar: ciorapii, șosetele , pantalonii lui pentru Revelion, cosmeticele, pijamalele, lenjeria și bluzele mele. Îi răspund simplu că sunt pe umerașe. Tot simplu mă întreabă el unde sunt umerasele.
Mă întorc deja panicată către el ‘sunt unde le-ai pus’. El ‘eu nu le-am luat’. Am crezut că leșin… rochia meaaaaa!
Ce să vă mai spun? Am respirat cât să nu mă panichez și îi spun nașei ‘N-am rochie!’
Nașa mea este cea mai bună prietenă a mea de 14 ani! Am ‘copilărit’ împreună, am plâns după iubiți împreună, am petrecut împreună…ce să mai știm totul una despre alta. Ultimul lucru făcut împreună, fără să știm una de alta (căci ne-am făcut surpriză) a fost să ne deschidem bloguri: ea de fashion, eu de parenting.
Suntem total opuse una alteia, dar ne iubim mult deși sunt momente când nu ne placem foarte mult. Așa că dacă îmi pierd hainele cel mai bine e să le pierd în preajma ei, căci în materie de haine ea este cea cu soluția …
Știe tot și poate face și un sac să arate bine după ce pune ea mâna pe el.
Am intrat în dressingul ei să îmi facă ținuta și am lăsat-o să își facă de cap. Norocul meu este că purtăm același număr la haine și pantofi!!! Ce a ieșit? Va las să vedeți în poze…
Nu am avut rochie roșie și în afară de lenjerie totul a fost al ei, dar am aratat bestial.
Se spune că e bine să ai haine noi de Anul Nou, ale mele sunt împrumutate. O fi de bine? O fi de rau? Important este că am arătat și m-am simțit senzațional.
Soțul? Ah da, noroc cu cămășile nașului …
Pe Loredana vă invit să o citiți pe blogul ei GracefulStyle iar dacă aveți nevoie de ajutor să îi scrieți. Face minuni!
Multă grijă și iubire!
