Să fii părinte nu-i lucru ușor. Asta pentru cine avea impresia că a crește un copil e floare la ureche. Ei bine, e o mare plăcere să crești o ființă umană. Asta nu o poate nega nimeni. Dar „părințeala” vine la pachet cu o mulțime de provocări de tot felul, iar unele dintre ele ne încearcă la maxim din toate punctele de vedere.
Astăzi sunt delegat să vă povestesc despre cele mai grele momente din „cariera” de părinte. Mulțumesc, dragă Zână, pentru invitație, la care mă bucur să răspund cu drag.
Nu sunt prea fericit să vă povestesc despre cum recent am trăit unul dintre momentele acelea mai puțin plăcute din viața de părinte. Mai exact, chiar în ultima zi din 2017, atunci când Ingrid nu s-a simțit deloc bine, așa că o să mă raportez la acest episod. Deși în prima jumătate a zilei totul a fost absolut minunat, după somnul de prânz, lucrurile au luat o turnură deloc plăcută. S-a trezit apatică, fără chef de nimic, fără poftă de mâncare, acuzând dureri de burtă, apoi de spate și de picioare. Imaginați-vă ce șoc emoțional pentru noi, mai ales că nu existase nici un semn înainte care să prevestească situația în care tocmai ce ne trezisem. Ca idee, ceea ce trebuie să reținem este faptul că a fost ceva total neașteptat, în care partea spirituală ne-a fost destul de zdruncinată. Nu știu în ce fel de lucruri crede fiecare dintre voi și unde căutați sursa atunci când voi, copiii voștri sau cineva din familie se confruntă cu probleme, însă noi funcționăm foarte mult la nivel energetic. Și ne-am dat seama că Ingrid fusese foarte tare atacată în plexul solar. Sau la Chakra 3 aka MANIPURA. În „sediul” personalității, de care abia aștept să vă povestesc la mine pe blog. Așadar, trebuia să luăm măsuri în acest sens. Lucru pe care l-am făcut. Și pe care îl facem de fiecare dată când ne confruntă cu probleme.
Cum reacționăm atunci când ne e greu din punctul de vedere al sănătății?
Când avem parte de probleme de sănătate, fie pe partea fizică, fie pe cea energetică, noi căutăm în primul rând toate resursele spirituale ca să ne adunăm, să fim calmi și să ne transmitem nouă sau copilului nostru o stare pozitivă, încrederea că ne va fi bine și lumină. Muuultă lumină. Lumina este prima „armă” la care apelăm în toate momentele grele. Pentru că ea ne ajută să pornim pe drumul vindecării cu farurile bine aprinse, în așa fel încât să vedem tot traseul și să ne putem configura foarte bine călătoria spre destinația finală: starea de bine și dispariția problemelor.
Odată ce am studiat toate datele problemei și ne-am dat seama clar ce se întâmplă, putem începe să căutăm soluțiile. De obicei, toate au legătură cu medicina homeopată, iar tratamentele de acest gen ne-au vindecat, atunci când am simțit că avem nevoie de ele. Bineînțeles, de fiecare dată când e nevoie consultăm medicul nostru. Din fericire, în 2 ani și jumătate de viață ai Ingridei nu a fost nevoie să apelăm de prea multe ori la el. Iar noi, părinții, suntem mult mai rezistenți pe partea de imunitate, așadar cazurile în care am apelat la medic pot fi cu ușurință numărate pe degetele de la o singură mână.
Doar cazurile de acest gen ne-au făcut să simțim că ne este greu în postura de părinte. Pentru că lucrurile nu depind de noi. În rest, primele luni de viață, unele nopți nedormite, întregul proces de creștere a unui copil a fost 100% asumat și face parte din viața noastră. E la fel de normal cum e și respirația zilnică, un proces atât de mecanic, dar vital, în cele din urmă.
Problemele vin întotdeauna din cauza factorilor externi pentru că în sânul familiei toate lucrurile funcționează foarte bine. Cu bune și rele, normal, doar suntem oameni. Însă indiferent de starea de spirit mai puțin bună, nervii provocați de cine știe ce situație sau contradicțiile care pot apărea între noi, părinții, nu uităm niciodată că suntem iubiți, cei mai buni prieteni și oameni care au învățat multe de-a lungul vieții. Și știm exact ce e important și ce nu merită cu adevărat atenția noastră. Iar cel mai important este să fim bine ca să putem merge întotdeauna înainte. Curajoși și entuziasmați, fericiți cu cine suntem și ceea ce facem, crescând un copil extraordinar. Atât de bine cât ne pricepem. Nu punem niciodată presiune pe noi ca să fim părinții perfecți ori ca să avem copilul perfect. Râde, e mereu ghidușă, energică, iubăreață, sănătoasă? Da. Atunci înseamnă că ne facem treaba foarte bine.
Vă doresc un an nou plin de liniște, cu mai puțină presiune pe proprii umeri, cu răbdarea să trăiți fiecare clipă la intensitate maximă și cu libertatea de a nu vă mai grăbi. Stați liniștiți, e timp pentru toate!
Cu drag, DaddyCool!
Am început anul cu unul dintre cei mai cool tătici din blogosfera pe care vă invit să îl cititi pe DaddyCool.
