Încă de acum o lună și jumătate, am avut mame în jurul meu care mi-au spus să am grijă la răcelile de anul acesta.
Eu? Nu am băgat prea mult în seamă. Batman! Pentru că doar am 3 copii și în fiecare an au făcut forme ușoare și mereu sunt tot timpul cu trusa de vitamine din toamnă până în primăvară.
Nu doar copiilor pentru că și eu iau zilnic doze de vitamina C (un gram și jumătate) și D (3000 UD).Toate, la recomandarea medicului!
Fără medic NU există să iei nici măcar un paracetamol! Dar unul în care să ai încredere și cu care să discuți deschis pe ce abordare mergeți, nu unul care să spună ‘plantele și homeopatia sunt prostii’. Nu, medicul meu nu știe să îmi dea tratament homeopat, pentru asta vorbesc cu medicul homeopat, dar știe să îmi spună ce merge ca medicament alopat cu cel homeopat. Iar asta este extraordinar!
De la prietenele mele știam că noul virus, ce o fi el (pentru că deși eu avut diagnostice diferite, de fapt toate au avut aceleași simptome) a ținut între 14 și 21 de zile, cele mai multe au ajung internate cu copiii în spital. Ba știu de familii întregi, mama și tatăl fiind la fel de afectați.
Dar să vă spun cum a fost la noi.
Pe Achim l-a luat tusea prima oară acum 2 săptămâni și jumătate. L-am tratat acasă câteva zile, cu tot ce mi-a spus medicul (ba v-am scris aici și despre siropurile făcute în casă). Îi trecuse bine tusea, deși încă mai tușea după ce alerga sau făcea efort.
Săptămâna trecută a fost la grădiniță, unde a ieșit și afară și la aerul rece, l-a luat iar tusea.
Duminică am primit mesaj de la grădiniță toată ziua de cum pe rând, la grupa lui, mai ajungea câte un copil la spital sau acasă bolnav: ba de gripă, ba de bronșiolita, ba de amigdalita.
Achim părea bine, exceptând tusea. Alexandru a început și el să tușească, Maria nu avea nimic. Dar nimic grav la ei, Slavă Domnului!
Eu sâmbătă trebuia să merg la Constanța la nasa mea care a născut de curând, dar instinctul ei de mamă mi-a spus ‘nu, hai mai bine în primăvară’. Și bine a făcut!
Seara am ieșit cu o prietenă în Centrul Vechi, ne-am plimbat și am mâncat clătite, ajungând la 10 acasă. Eu? Mă simțeam perfect.
Duminică când m-am trezit, mi-a spus Alex cum simte că îl ia răceala. Să ne înțelegem, soțul meu nu face parte din categoria soților care la primul muc stă leșinat în pat. Din contră! Răcește foarte rar, o duce muult pe picioare și doar când efectiv nu mai poate, abia atunci stă la pat. Dar să nu mai poată pentru Alex înseamnă fix să pice din picioare.
Trebuia să facem cumpărături și cum Alex mi-a spus că nu se simte bine să conducă, m-am dus eu, deși mă simțeam ușor amețită, mi-am zis că e de la faptul că nu am băut cafeaua.
Am fost la piață, la farmacie să mai iau două siropuri, la Lidl și acasă.
Ei bine pe la jumătatea drumului am simțim că mă ia și pe mine o stare de rău. Cu greu am tras de mine să merg peste tot.
Pe la prânz deja, când am ajuns acasă, eram luată bine. Eu abia mă țineam pe picioare, Alex la fel. Am făcut amândoi o ciorbă. Amândoi! Așa de rău ne-a fost.
Copiii erau bine, Alexandru și Achim cu ceva tuse în continuare.
Cu greu a trecut ziua, cu noi simțindu-ne rău. Ne-am bucurat că am fost inspirați să facem bradul cu o zi înainte, pentru că sigur nu am mai fi fost în stare atunci. Am luat pumnul de medicamente și vitamine, date de medicul nostru și am stat cât am putut de mult jos. Cât de mult poți cu 3 copii vioi.
Luni dimineață i-am ținut pe Alexandru (Duminică și luni a făcut febră) acasă și pe Achim (care tușea încă și el).
Alex s-a trezit perfect, de parcă nu avusese nimic și adus-o pe Maria la școală și el s-a dus la birou.
…. Eu eram din ce în ce mai rău. Nu îmi venea să cred. Adică, cu toate pastilele din lume, nu înțelegeam de ce mă simt așa rău.
Abia am reușit să pun masa, să mă joc cât de cât cu ei, la prânz am dormit cu amândoi.
Am avut stări de delir, de amețeală cruntă, crize de tuse puternice, durere în piept, dureri musculare de zici că m-am călcat trenul, plus frisoane de la 25 de grade în casă eu eram îmbrăcată ca un eschimos, puțină poftă de mâncare, cu un gust ciudat la mâncare și la apă. Ceva extraordinar de ciudat pentru mine. Nu am avut muci și nici febră. Eu am făcut gripă acum 10 ani. Am făcut și Covid anul acesta. Ei bine asta, a fost mai rău decât amândouă.
Duminică ne-am făcut teste rapide de gripă (A și B) și test de Covid. Negativi, toți.
Luni când a ajuns Maria de la școală, a luat-o și pe ea tusea și durerea de cap și a făcut 38.5
Alexandru nu a depășit 38.2. Achim nu a făcut deloc febră. Bun, acum eram 4 picați.
Ieri am stat toți 4 acasă. Ei zglobii și energici, eu abia trăgându-mi sufletul.
După ce am vorbit cu medicul, despre situația de acasă, după istoricul medical al copiilor dar și despre cât de agresiv este acest virus (sunt pline spitalele de el), pentru că au început să se plângă de dureri de urechi, iar eu luni spre marți nu am putut deloc dormi pe spate de durere la respirație, a stabilit să luăm și antibiotic și să facem inhalații cu dexa. Toți.
Azi noaptea a fost prima noapte după 3 zile de coșmar, când am dormit bine! Aseară mi-am pus la gât cartofi rași pentru că pe la 10 noaptea m-a luat o durere în gât de ziceai că am sticlă spartă pe el. Azi e ziua a patra de boală, dar prima în care am simțit că sunt și eu mai bine.
Copiii mai tușesc când aleargă prin casă. Febră nu au mai făcut de ieri după amiază. Dar este o diferență ca de la cer la pământ, de la o zi la alta.
Luăm toți sirop de ridiche neagră, trăiască soțul că le-a găsit ieri dimineață.
Luăm vitamine, colostrum, probiotice și azi e ultima zi de Paracetamol pentru ei.
V-am scris despre experiența noastră pentru că știu că mulți treceți prin asta în perioada asta.
Să știți cum evoluează acest virus, să fiți conștienți că este foarte agresiv și că de la oră la oră se poate schimba situația. Că este important să aveți un medic bun cu care să țineți legătura și să ajungeți la spital doar dacă este neapărat nevoie. Să stabiliți împreună ce vă asumați să riscați și cum abordați problema. Ține de fiecare, dar Niciodată, sub nici o formă, nu luați singuri decizia de a lua o pastilă sau de a da copilului ceva, fără sfatul medicului! Nu riscați nimic!
Încă sunt în pat mai mult, încă suntem în recuperare, dar nu mai sunt legumă. În sfârșit nu mai am dureri musculare, nici dureri în piept, nici dureri de gât și tușesc foarte puțin. Nu pot să vă spun că doar una sau alta m-au ajutat, ci că toate fiecare pe partea lor. Sincer, aș fi fost în stare să iau orice doar să îmi revin. Încă nu m-aș pune la volan și nici nu ieșim afară curând, îmi dau timp să îmi revin ușor.
Aveți grijă de voi în această perioadă și fiți pregătiți!
Viața e o bucurie!
Ana Maria