Nu ma intelegeti gresit, nu imi e dor de sexul in patul matrimonial si cu siguranta nimeni nu a divortat pentru ca au dormit in pat cu copilul sau doar cu copilul..
Dar imi e dor de noi doi si conectarea noastra. Nu stiu cum altii sunt dar Alex nu este doar sotul si iubitul meu ci si cel mai bun prieten. De cand a aparut in viata mea nu am mai simtit nevoia de a imi impartasi fricile, emotiile si trairile cu altcineva in afara de el.
In casa la noi e un singur TV si pe viata va fi asa. Dormitoarele sunt pentru a vorbi, citi sau iubi, asa cum bucatariile sunt pentru gatit si..ma rog, fiecare cu imaginatia lui.
Ei bine mie imi e dor de cand dormeam impreuna si vorbeam in fiecare seara toate nimicurile de care nu iti aduci aminte in nici o alta camera si in nici un alt moment al zilei. Stiti cum e sigur! Cand te pui in pat si te invadeaza toate gandurile? Ei bine noi nu le tineam pentru noi ci le vorbeam unul cu altul. Acum, le notez in notite pe telefon sau i le trimit pe sms desi el e in camera de langa dormind cu fiul sau.
Mi-e dor sa visez urat si sa il trezesc noaptea sa ma tina in brate. Mi-e dor sa il simt aproape si sa ii mangai spatele in somn. Mi-e dor sa stiu ca e langa mine. Si cel mai dor imi e de sarutul lui pe degetul cel mic de la picior, asa cum o facea in fiecare dimineata cand ma lasa in pat.
Si acum exista, in scurtele si rarele vacante petrecute in doi, dar prea rare pentru nevoia mea de doar el.
Din februarie anul trecut, de cand copiii au cerut sa doarma cu noi, lucrurile s-au schimbat la partea de somn. Dorul meu nu exclude placerea de a dormi cu Maria sau Alexandru sau amandoi asa cum s-a intamplat in diferite nopti. Ador sa o/ii miros noaptea si sa simt cum manutele ei/lor mici ma cauta sa ma stranga in brate. Ador cum ma cuprinde si nu imi mai dau drumul nici sa merg sa fac pipi. Ador sa o privesc cat este de frumoasa atunci cand doarme. Ador sa o/ii ador.
Dar mi-e dor…..de el, de noi doi.
Multa grija si iubire!
