Cum am evitat gelozia intre frati

ianuarie 9, 2017

iconita

Ana Maria Ivan

gelozia 1

In primul rand copiii sunt diferiti, deci ce va scriu este experienta mea cu Maria, iar voi puteti incerca acasa, dar depinde mult si de personalitatea fiecarui copil in parte.

Eu am 2 frati, Radu care este cu un an mai mic ca mine si Costi care este cu 6 ani mai mic. Cu Radu am crescut precum gemenii! Mama ne imbraca la fel (culori diferite) eram tot timpul peste tot impreuna si faceam de toate. Cu cel mic am alta experienta pentru ca pe el practic mai mult eu l-am crescut. Ce stiu este ca mama mea, cea mai minunata mama din lume, isi facea mereu timp de noi!

Avand-o pe mama exemplu mi-am dorit ca multe lucruri facute de ea cu noi sa le aplic si la copiii mei, cea mai importanta fiind cea cu atentia si timpul oferit!

Cand am ramas insarcinata cu Alexandru si mi-a crescut burtica, am inceput sa ii povestesc Mariei despre fratele care avea sa vina. Era micuta, avea un an si cateva luni. Cu 2 luni inainte sa nasc i-am cumparat patut de copil mare, i-am redecorat camera de oaspeti cu fluturi si i-am explicat din seara in care a fost gata ca aceea este camera ei. A intrat, a cercetat totul in jur, s-a urcat in pat si de atunci nu a mai vrut sa doarma in alta parte. (Cred in schimbarile facute cu blandete).

Dupa ce am nascut si Alexandru a fost recuperat, Maria m-a vizitat cu tati la spital si i-am facut cunostiinta cu el. Ea deja stia cuvantul bebe, caci il tot auzise de la mine si ii aratam toti bebelusii intalniti pe strada, astfel incat cand l-a vazut a spus tare ‘Bebee’. O buna perioada asa i-a spus, acum il striga Aex. Sotul a stat acasa cu noi 3 saptamani, timp in care Maria a stat mult cu tati iar cand ma voia pe mine faceam schimb de copii.

Partea grea a inceput cand al meu a inceput munca. Maria a avut 2 zile de tipete continue. Credeam ca imi iau campii si ma intrebam ce sa fac, cum sa ma impart, pe cine sa intreb. Am ales sa privesc totul cu calm si sa imi dau seama care erau nevoile Mariei. Tipetele ei nu ii erau adresate lui Alexandru, ci mie. Cand il privea pe el zambea, cand ma privea pe mine tipa.

A treia zi cu ei, de dimineata am inceput sa vorbesc cu Maria in orice faceam prin casa sau cu Alexandru. O rugam sa ma ajute iar atunci cand tipa ca vrea sa merg cu ea lasam ce faceam cu Alexandru si mergeam cu ea.  Cand vroia sa o iau in brate desi il aveam deja pe Alexandru in brate, o luam cu bratul liber si pe ea si ii tineam pe amandoi (nu vreti sa stiti fata ginecoloagei mele cand m-am dus la control la 6 saptamani si cand i-am spus ca o iau pe Maria in brate, desi imi spusese sa nu o iau 3 luni!). Bine ca n-am patit nimic. (Nu sunt un exemplu si fiecare femeie isi stie limitele).

Cand Alexandru dormea, o ora sau doua, eu nu faceam nimic altceva decat sa o iubesc pe Maria, sa ne jucam sau sa gatim impreuna. Cand coboram din camera lui, se agata de gatul meu ca o maimuta si nu-mi mai dadea drumul. Lucrurile s-au calmat dupa cateva zile si nu a mai avut reactii negative niciodata.

Dar ea este prima! Alexandru e mic si desi stiu ca suna urat, el inca nu intelege ca il las pe pat 5 minute, pentru ca sora-sa are nevoie de mine. Niciodata nu tine mai mult, dar daca vrea sa ne jucam mai mult il iau si pe Alexandru cu noi si ne jucam in 3.

Pentru nici un motiv nu o reped, nu ii spun niciodata ‘stai, ca nu pot acum’, niciodata nu tip la ea, ii privesc cand pe unul cand pe altul, iar daca ma apuca pupaceala de Alexandru (nu ascund asta de ea), ma uit cu coada ochiului la ea, o vad ca ne priveste si ma intorc si o chem sa ne iubim. Acum deja e invatata, cum ma vede ca il pup vine si ea si ma pupa cand pe mine cand pe el.

Isi iubeste tare mult fratele. Nu i-am despartit niciodata nici o ora (exceptand cand am fost cu el 5 zile internata cand avea 2 luni). Cred in conexiunea care se construieste si in atasamentul pe care il dezvolti fata de o persoana pe care o vezi cat mai des si cu care traiesti. Daca doi sau mai multi frati sunt separati, e un pic mai greu sa construiesti acea legatura. Nu imposibil, dar mai greu.

Asa cum spuneam la inceput, cred ca tine si de personalitatea fiecarui copil in parte. Priviti-va cu calm si atentie copilul mare si dati-i ce are nevoie pentru a nu se simti dat la o parte. Eu nu ma mai impart de mult intre ei, ci sunt pentru amamdoi, in functie de nevoi sau cateodata pentru amandoi o data. Sa va spun cum urc scarile cu amandoi in brate? Sau cum dansez cu amandoi in brate?

Am niste dureri de spate si de brate de nu mai pot, dar sunt multumita cand eu pot sta sa gatesc in bucatarie si Maria isi distreaza fratele, sau cand ea pleaca cu tati si mai intai vine si isi pupa fratele, sau pur si simplu il tine in brate si il priveste cu multa iubire, fiind toata un zambet. Toate astea merita toate durerile mele!

Multa grija si iubire!

\

Shop

\

Lasă-te inspirată

Descoperă mai multe…

Share This

Share This

Share this post with your friends!