Tot mai multi tineri se uita la ce se intampla in afara, urmand un model si uitandu-si radacinile. Poate de aceea si numarul divorturilor a crescut.
Ca nu toata lumea e fericita, ei bine nu erau nici pe vremea mea. Dar parca nici nu mai lupta pentru asta.
Se renunta prea usor la parteneri si multe dintre certuri sunt intre nurori si soacre. Mai putini cu gineri dar apar si acolo.
Ma intreb uimita in fiecare zi de ce ne luam pe altii drept punct de reper? De ce ne traim vietile in comparatie cu altii?
Avem traditii asa de frumoase incat uimim orice strain care ne viziteaza tara!
In plus suntem un popor crestin in care FAMILIA este totul si de la care pleaca totul.
Ma intreb atunci de ce cauta tineretul nostru spre lucruri neclare, mincinoase, care tind tot mai mult sa desfiinteze familia, gradele de rudenie, traditiile, care pana mai ieri erau pastrate cu sfintenie din generatie in generatie. Oare nu acestea ne definesc ca popor, ca neam, ca traitori ortodoxi ce ne numim?
Raman uimita ca sunt familii in care parintii isi invata copii sa le spuna pe nume. Si atunci ce respect, ce protectie sa simti tu ca copil unuia care nu-i spui „mama si tata”. Si copiilor mei le-am fost prietena si mereu am fost langa ei cu un sfat, fara sa ma numeasca altfel decat mama. Sunt doua cuvinte dulci (mama si tata) si doar pronuntia cuvantului ii da copilului un sentiment de duiosie, de statornicie, de protectie, de apartenenta si umicitate.
Apoi am vazut ca mai sunt cei care casatorindu-se uita ca parintii fetei,(baiatului) cu care s-a casatorit exista si casatorindu-se ei devin „socrii”.
Din generatie in generatie s-au spus si bune,
s-au spus si rele despre acest statut de ‘soacra’.
In zilele noastre unii sunt de parere sa le spuna si lor pe nume. Altii folosesc numele de ‘socru’ ‘soacra’ ironic atribuindu-l direct unui om rau, acru, naravas.
Situatia insa e asa cum vrea sa o perceapa fiecare.
Eu personal am considerat mereu ca daca iti iubesti cu adevarat copilul fie el fata sau baiat vei respecta pe cel ales (aleasa), pentru buna lor intelegere in familie. Dar si ca cei alesi de ei vor sti sa respecte pe cei care le-au dat viata, iubirilor lor.
Revin fara sa vreau la tineretea mea cand eu am mers sa-mi cunosc socrii. Din prima clipa i-am tratat cu multa pretuire si respect ca si pe propii mei parinti. De aceia si ei m-au acceptat si iubit deopotriva cu ceilalti copii ai lor.
Din experienta mea de viata as indrazni sa dau 5 sfaturi ca soacra pentru nurori si gineri.
1. Fiti buni si blanzi cu socrii vostri.
Toti veti ajunge in locul lor si ganditi-va cum va va placea sa se poarte lumea cu voi.
2. Fiti un exemplu copiilor vostri.
Relatia dintre parinti si bunici este foarte importanta pentru nepoti. Ei se vor purta cu bunicii asa cum parinti se poarta.
3. Fiti ingaduitori.
A fi batran nu e usor. Uiti lucruri, nu mai esti la fel de agil ca in tinerete si superi fara sa vrei.
4. Raspundeti cu respect.
Chiar daca nu va place sfatul primit, raspundeti la el cu respect.
5. Apreciati-i cat sunt.
Sigur va ajuta cand si cum pot ei. Se duc repede si ii veti regreta.
Cu aceste randuri mi-am dorit sa apropii un pic mai mult nurorile de soacre. Sper sa fi reusit macar cat sa va imbratisati soacrele mai des.
Pace si lumina-n casa!
Pe mama o puteti urmari si pe pagina ei Iza Stoica
Bubu