Am devenit mama pentru prima oara, acum aproape 37 de ani. Ana, fiica mea mea, s-a nascut la sfarsit de martie, acasa, fara sa imi dau seama ce mi se intampla, cu moasa si tatal ei. Nu a fost o nastere deloc usoara, iar zilele ce au venit au fost pe cat de minunate, pe atat de grele.
Fierbeam scutece toata ziua, ma chinuiam cu o alaptare care nu prea era, iar pana la 3 luni aproape am tinut-o infometata. Era ca un pui slab, de i se vedeau coastele.
La nici un an de la nasterea ei, a venit fratele ei si uite asa m-am trezit cu doi copii mici langa mine. Nu eram pregatita dar trebuia sa fac fata la toate.
Dormeam cat apucam noptile, cu Ana pe picioare si Radu la piept, in fund.
Mult mai usor abia am simtit toate la al treilea, cand primii doi erau mai marisori, iar eu cu mai multa experienta.
Mi-as face ditamai lista cu sfaturi daca m-as putea intoarce, la mine, femeia de 25 si ceva de ani, mama de 3 copii.
Sa fiu mai relaxata cu copiii
Atunci credeam ca sunt, dar privind in urma nu cred ca exista vreo mama relaxata cu adevarat. Eram panicata de orice si mi-as fi tinut nonstop puii la piept, singurul loc unde sigur nu li se intampla nimic.
As sta mai mult cu ei decat sa curat podele
Mama ei de curatenie invatata acasa. La noi, muierea nu era muiere daca nu dadea cu matura macar o data pe zi in casa, nu spala geamurile saptamanal, nu apreta hainele sau nu facea 3 feluri de mancare.
Acum mi-as spune sa le mai las si sa ma joc mai mult cu ei, ca putem sta fericiti si necalcati si cu un singur fel de mancare.
As avea mai multa grija de mine
Abia acum am inteles ca daca aveam grija mai multa si de mine, nu ma facea o mama rea sau mai putin implicata. Dar sa fi dormit o ora in plus, sa fi mers mai devreme la medic sau sa fi facut si ce imi place mie, ar fi fost aur. Toate astea m-ar fi facut o mama care si-ar fi iubit puii si mai mult, nu mai putin.
Viata e scurta, copiii cresc si noi mai vrem sa ne bucuram de ei si la batranete, nu doar cand suntem tinere.
Toate stim teoria si eu o stiam, dar cate chiar tinem de ea?
Dragi mame tinere, nu mi-o luati in nume de rau, si ganditi-va la ce mi-as fi spus mie, daca as mai putea..
Grija de voi, lumina si iubire in casa!
Bubu