Cand eram tanara judecam gresit oamenii care aleg calea sihastriei. Ce este sihastria? Calugaria.
Ma intrebam de multe ori ce il determina pe un om sa aleaga aceasta cale atat de grea si totusi, credeam eu atat de usoara. Departe de grijile cotidiene, de grija banilor, a zilei de maine, asa cum o avem cu totii. Sigur, cei care alegeau aceasta cale ori suferisera o deceptie in iubire, ori nu aveau alte planuri de viata, ori aveau ceva probleme de sanatate. Asa gandeam cu mintea mea neispravita.
Dumnezeu a facut in asa fel incat intr-un moment greu al vietii mele sa ma apropii de EL si sa descopar de fapt ca lucrurile nu sunt asa de usoare cum par: nici cu intratul intr-o manastire si nici cu lasatul vietii de dinainte.
Pe Parintele Sofronie l-am cunoscut cand aveam 18 ani, era coleg de seminar cu fratele meu (care a terminat teologia, dar nu a ajuns preot).
Intr-o vara torida fratele meu s-a decis sa ‘fuga’ la mare, la prietenul lui Marius (devenit mai tarziu Sofronie). Ca o sora mai mare ingrijorata de bunastarea fartiorului, am plecat dupa el ….vreo saptamana. Marius era foarte un om foarte vesel, cu chef de viata si ganduri de insuratoare cu o juna pe care o curta.
A fost o vacanta de neuitat alaturi de frumoasa lui familie. Din acea vara nu l-am mai vazut pe Marius pana acum 5 ani, cand fratele mi-a spus ca merge la el in vizita in manastire. Il intreb amuzata daca s-a calugarit si cum a ales aceasta cale, cand el vroia insuratoare. Mi-a zambit si mi-a zis doar ‘hai sa il vezi pe Marius!’
Eram in perioada in care eram destul de indepartata de biserica si in care nu mai speram sa gasesc un preot bland, nicidecum un calugar.
Pe Marius l-am gasit neschimbat. M-a intampinat cu un zambet larg si aceeasi veselie pe care o tineam minte la 18 ani. Nu s-a suparat cand i-am spus ca pentru mine este Marius si mi-a spus sa ii spun cum simt. Dupa primele discutii cu el, caci am revenit si singura, mi l-am ales ca duhovnic pe Parintele Sofronie. Am batut multe drumuri pana la manastirea Maxineni, de langa Braila.
Are mereu o vorba buna si de incurajare si ce m-a facut sa il vizitez a fost ce mi-a spus de la inceput: ‘oamenii nu trebuie sa se schimbe ca le cere cineva sa o faca, ci sa se schimbe ca isi doresc ei, atunci cand sunt pregatiti’. Datorita lui azi sunt mai aproape de Dumnezeu!
Mergeti cand puteti si cautati-l. Nu va va spune NU si va va primi cu un zambet si o privire blanda!
O zi binecuvantata!
Multa grija si iubire!
