Indiferent de relatia pe care ai avut-o cu mama ta pana in momentul in care te pregatesti sa devii chiar tu mama, aceasta se va schimba…in bine sau, de cele mai multe ori, in rau.
Va exista cel mai probabil perioada de tatonari inainte de nastere, cand viitoarea bunica va veni cu sfaturi si idei. Pe unele le vei accepta ca sa nu o superi, pe altele le vei refuza fara drept de apel. Pana la urma tu esti mama si tu stii cel mai bine ce are sau nu nevoie copilul.
Ce te faci insa, daca simti ca nu mai poti si ai nevoie de ajutor? Treci peste micile neintelegeri, inchizi ochii, stabilesti reguli clare?
Exista cazuri cand bunicile devin teritoriale inca de la inceput. Isi impun punctul de vedere mult prea hotarat, ca biata mama si asa sleita de puteri, plina de hormoni si epuizata, nu simte ca mai poate spune ceva. Sa renuntati la ajutor nu este o idee buna, sau macar nu de tot.
Ce sfaturi va dau?
1. Setarea unor reguli clare trebuie stabilita dinainte de nastere. Stiu ca sunt lucruri la care nu te poti gandi inainte de a naste, dar macar cateva dintre lucrurile esentiale stabileste-le (de exemplu: caciulita in casa, baita de seara si curentul care sta sa-l prinda pe pici).
2. Rabdare, rabdare si iar rabdare. Voi cu ea, caci ea e mai in varsta.
3. Fiti deschise la ce are de spus dar inarmati-va cu argumente serioase la ce nu sunteti de acord.
4. Vorba dulce mult adulce. Incercati sa ii explicati bland de ce nu sunteti de acord cu anumite lucruri.
5. Incercati sa va bucurati de prezenta ei doar cand trebuie. Mai rarut ca e mai dragut, iar bucuria va fi reala.
6. Ganditi-va la ce face bine si concetrati-va pe acest lucru atunci cand va este greu.
7. Puneti-va in locul ei atunci vreti ‘sa-i sariti in gat’. Nu o face cu gand rau, ea doar asa crede ca este bine.
Nu e usor sa fii mama, nu este usor sa fii bunica, dar impreuna aveti acelasi scop: binele copilului. Viata e mai frumoasa cu putina intelegere.
Multa grija si iubire!
