Cati barbati ati auzit sa se planga? 

De cate ori ati auzit un barbat sa se planga, sa se smiorcaie sau sa se vaite?
Ca nu ii sta parul, ca nu are cu ce se imbraca, ca nu doarme suficient, ca mananca o data pe zi, ca afara ploua, ca nu are chef sa iasa, ca il doare burta, ca tipa copiii, ca il ia raceala (ei da, aici chiar se smiorcaie mai rau ca noi).

Dar in rest? Ei sunt cei care zambesc cand noi avem o zi proasta, ne ofera umarul sa plangem cand nu mai putem, ne lasa sa ne descarcam de toate cele ascultandu-ne linistiti, ne imbarbateaza cand ne este greu, ai grija de noi cand stam la pat, gatesc sa ne rasfete, ne iubesc fix asa cum suntem.

Noi ne vaicarim zilnic, despre orice, oricand!

Nimic nu ne convine si nimic nu ne face fericite daca ne-am trezit prost. La noi totul tine de un lucru, pentru fiecare dintre noi altul, ca sa zambim.

Azi ma uitam la sotul meu: imi zambeste toata ziua, ma ia in brate in bucatarie, imi saruta umarul gol, ma ciupeste de fund cand ma prinde si imi spune cat de indragostit este (inca, cel putin :)).
Eu mereu ma vait: mi-e somn, sunt obosita, sunt copiii si mai am vreo cateva.

Nu stiu cum sunt ai vostri, dar zic sa ii apreciem pentru tot ce ne ofera si pentru cum ne iubesc. Un pic mai mult, in fiecare zi!

Multa grija si iubire!