Ieri dimineata inca eram la mare si imi beam cafeaua in restaurant.
Copiii cei mari se jucau la locul de joaca, tati fuma pe terasa iar Bubu il culca pe cel mic.
Viata nu alta, pentru o mama de 3 copii mici sa aiba 10 minute de liniste doar pentru ea.
Cand se intampla asta imi place sa ma deconectez de telefon si sa privesc oamenii, lucru care mi-a placut dintotdeauna.
(Inca din liceu imi placea sa merg in parc sa stau pe banca si sa ii privesc pe cei din jur. Cred ca invatam atat de multe doar privind si tacand).
Restaurantul la 9 dimineata era in plina forfota de oameni de tot felul, toti in vacanta.
La masa din fata s-au asezat 2 cupluri tinere si frumoase. Unul avea o fetita, celalat cuplu nu.
Cei care aveau copilul aveau si bagaje multe (carucior plin ochi cu jucarii, salteluta de apa, haine si cine mai stie ce). Dupa ce si-au aranjat lucrurile tatal s-a dus cu cea mica la locul de joaca iar mama a plecat sa aduca de mancare. Fetita nu avea mai mult de 2 ani. Tatal, adormit clar, incerca sa ii faca fata si mai casca din cand in cand. Dupa ce mama a adus de mancare pentru ea si fetita l-a trimis si pe tatal sa isi ia. Au trecut rapid unul pe langa altul si si-au pasat copilul. Mama avea parul prins intr-un coc neglijent, cearcane de la multele nopti nedormite si un zambet frumos pentru copil. Era obosita si cred ca tare i-ar fi prins bine o pauza, macar 10 minute.
Cand tatal s-a intors la masa a mai pus ceva in carucior, moment in care acesta a cedat si a cazut pe spate, imprastiind tot ce era prin el.
Saracul om s-a apucat de strans…
S-au asezat toti 3 la masa si amandoi se concentrau pe ce papa copilul. Mama ii dadea cand ei in gurita cand reusea sa mai bage ceva si la ea. Numai ea stie daca si reusea sa se sature sau nu.
Cat au stat la masa femeia si barbatul abia s-au atins si abia si-au aruncat cate o privire.
Toata atentia lor era pe copil.
La polul opus era cuplul fara copii. Au venit impreuna de mana, au plecat impreuna de mana spre bufet s-au intors impreuna de mana. Se priveau dulce si chicoteau ca si cand erau doar ei doi.
S-au hranit unul pe altul ca in filmele siropoase si s-au pupat pe maini de drag.
Acum cativa ani daca as fi vazut cele 2 cupluri as fi spus clar despre cel cu copil ca sunt nefericiti. Acum stiu ca sunt doar obositi.
Ma uitam la mine si zambeam de propriile cearcane, de propriul coc din varful capului si de cum sunt cu privirea pe ai mei copii.
Cand reusesc sa fiu doar cu sotul meu suntem fix ca cei fara copii. Ne si amuzam cateodata cand suntem intrebati daca avem copii.
Dar cand suntem cu ei, atentia noastra este la ei si la cum sa ii sorbim din priviri in orice fac.
Sunt doar etape prin care trecem. Acum stiu ca fericirea sta si in pungile de sub ochi si nopti nedormite. Iar zilele cand vom fi iar noi doi nu sunt departe.
Si pentru ca e sambata seara haideti sa ne amuzam un pic:
La voi cum e?
Multa grija si iubire!
