‘Și mai ai timp să îți ajuți soția?’
Primesc atât de des această întrebare încât îmi vine să îmi pun un mesaj pe frunte ‘sunt TATĂ și SOȚ’. Nu știu exact ce își închipuie majoritatea bărbaților că este căsătoria, dar eu, deși căsătorit de la 27 de ani și proaspăt tătic la 28 mereu mi-am dorit să fac totul împreună cu soția mea.
‘Și te lasă?’
O altă întrebare pe care nu am înteles-o după ce le spun prietenilor că facem totul împreună. Anaeste cea mai încăpățânata femeie din lume și de cele mai multe ori e Mafalda, dar încă de la început am ales și făcut totul împreună.
La prima sarcină, Anei i-a fost rău primele 3 luni. Nu suporta mirosul de mâncare și medicul i-a spus că dacă nu găsește o modalitate de a se alimenta o pune pe perfuzii. A slăbit 3 kg când ea trebuia să ia în greutate, lucru care m-a panicat. Astfel că, în fiecare zi după muncă făceam grătar afară cu ce simțea că poate mânca. Vecinii ne ziceau de dulce când ne vedeau iar cu grătar. Bine măcar că era vară.
Când am adus-o pe Maria acasă, am facut cu schimbul la schimbat, pus la somn și hrănit copilul. Eram pregătit să am grijă de amândouă cât timp avea nevoie Ana să se pună pe picioare.
În primele luni pot spune mândru că doar eu i-am spălat (pe amândoi căci nici la Alexandru Ana nu s-a încumetat).
Lucrurile s-au schimbat după ce am început munca, în sensul că Maria a avut perioade când voia mai rar la mine, mai ales după deplasări de câteva zile și trebuia să mă reîmprietenesc cu ea. Asta însemna și mai multă atenție pentru copil.
De dragul lor am învățat să fac creme supă, mâncare la abur sau cuptor, pentru că și soția avea nevoie de pauze. Am rămas singur cu copiii de câte ori a avut nevoie să plece, fără grija că nu m-aș descurca.
Sunt copiii mei și eu tatăl lor, nu ajutorul soției!
Aș da un sfat tăticilor: să fie implicați în tot ce ține de viața de familie, pentru că doar așa vor trăi momente unice, își vor iubi soția mai mult iar copiii îi vor adora.
Cu drag,
Un tată și un soț
