Sunt epuizata. Va scriu tarziu. Cei mari adorm langa mine si eu scriu.
Nu imi simt nici picioarele si nici spatele.
Dupa ce adorm mai stau jumatate de ora sa fac si aluatul de cozonac.
Azi am reusit impreuna cu sotul sa facem curat in casa, pe rand.
Eu am facut in dormitoare, living si jumatate de bucatarie. El a facut in 2 bai, scara, 2 holuri si jumatate de bucatarie.
Am reusit sa fac prajitura cu nuca si miere si cina din seara asta cu salata mea orientala.
Azi a fost una din zilele alea in care nu ne-am inteles om cu om. Pur si simplu eu si sotul nu am vorbit aceeasi limba, copiii au urlat mult, in frunte cu piciul si a fost o atmosfera tensionata.
O fi de la oglinda pe care a reusit sa o sparga Alex aseara la 11 noaptea? Nu stiu daca vecinii au auzit, dar eu am fost fericita ca picii nu s-au trezit. Si nu vorbesc de vreo oglinjoara, ci de una de un metru jumate, cu rama de lemn grea. Si rama e praf. Maine va fi mai bine. A fost doar o zi mai dificila 🤓
Azi, cand m-am pus la prajiturit, Maria m-a intrebat cu cei mai tristi ochi din lume, daca ies sa ma joc cu ea. Cand i-am spus ca fac o prăjitura super buna cu crema pentru ei, mi-a dat cel mai trasnet raspuns:
‘Mama, vreau sa stai cu mine, nu sa faci prajituri!’
O clipa am simtit un cutit in inima si pentru o secunda cea mai oribila mama.
Am respirat adanc si i-am explicat ca desi chiar si eu prefer sa fac asta, totusi, in acel moment chiar am de prajiturit si dupa punem stegulete impreuna la casuta.
I-a trecut 5 minute mai tarziu, cand a lins cu Alexandru vasul de crema si au spus amandoi in cor ‘Ca sunt cea mai buna mama care face cea mai buna crema’.
Hai ca macar pana la adolescenta, ma scot cu asta. Mai tarziu, vedem ce o mai fi!
Am pus si steguletele
Si? La voi cum a fost azi?
Multa grija si iubire!
