Intotdeauna am admirat oamenii care au stiut de mici ce isi doresc sa fie cand vor fi adulti: profesori, avocati, artisti.
Eu imi doream sa fiu fericita. Si cam atat. Pentru mine fericirea nu a stat niciodata in job-ul pe care il vroiam, ci in oamenii care ma inconjurau si in primul rand in mine.
Joburile au fost multe si diverse. Toate m-au facut fericita dar in nici unul nu m-am regasit 100%. In unele am fost mai buna decat in altele, iar la altele m-am dus mai vesela decat in celelalte. De fapt, cati dintre voi faceti ceea ce va doriti cu adevarat?
Eu cred foarte tare ca succesul vine si din ‘chemarea’ pe care o ai si din dorinta de a face acel lucru. De cate ori nu v-ati dus la un medic si ati plecat spunand: ‘mai bine nu era doctor’? De cati muncitori ati avut nevoie sa renovati un apartament? Ati renuntat in a cauta ce aveati nevoie doar pentru ca primul a lasat de dorit?
De cand am blogul simt ca el imi implineste tot ce nu am gasit in celelalte joburi: moduri de a ajuta pe cei din jurul meu. Cateva dintre mamicile de pe blog mi-au scris ca le place ca dezbat si articole despre Dumnezeu, doar ca ele nu au gasit in biserica ceea ce povestesc eu. Eii si daca ne si uitam la TV in ultima perioada, ne pierdem cu totul credinta ca mai sunt oameni buni pe acest pamant.
Adevarul este ca multi ani am fugit si eu de biserica, desi am avut o copilarie aproape de Dumnezeu si un preot care mi-a fost duhovnic pana la 21 de ani. Dumnezeu sa-l ierte, un om minunat! Totusi, am fugit cand am dat de primul preot, care poate ar fi trebuit sa isi aleaga o alta meserie.Din pacate, multi dintre noi ne alegem ca meserie nu ceea ce ne face fericiti ci alegem in functie de alte motive si atunci o facem prost.
Mergand in biserica si cautand sa-l gasesc pe Dumnezeu asa cum il stiam de mica, am gasit tot felul de preoti. Nu m-am lasat pana cand i-am gasit si pe cei buni. E usor sa judecam, cam asta cred ca este cel mai usor lucru din lume. Dar sa ne cautam alinarea sufletului si ceea ce e bine pentru el, uitam sa o facem.
In biserica exista preoti minunati: buni, intelegatori, care iti aduc pace si bucurie in suflet si care stiu sa ierte orice pacat. Sunt preoti care nu au masini si care din banii lor au grija de batrani si copii. Sunt preoti care gazduiesc mame cu copii care nu au unde merge. Sunt preoti care adopta copii si ii ingrijesc ca pe ai lor. Sunt preoti saraci dar care din saracia lor stiu sa dea mai mult decat cei bogati.
Schimbarea trebuie sa vina din noi, nu impusa de un preot!
Cautati-i pe acestia si nu judecati biserica dupa cei care umbla in limuzine si poarta aur! Nu renuntati la Dumnezeu pentru un preot care nu v-a adus bucurie. Nu-i judecati pe toti, dupa unul singur! Dumnezeu este iubire si intelegere si tocmai asta ar trebui sa transmita si slujitorii lui, caci asta sunt preotii, slujitori lui Hristos.
M-a intrebat cineva unde ii gaseste pe cei buni. Eu stiu cativa si sunt convinsa ca poate si voi mai stiti. De saptamana viitoare, in fiecare Duminica va voi scrie povestea unui preot care merita vizitat si cu care sa vorbiti atunci cand aveti nevoie, iar pe voi cei care cunoasteti preoti buni, scrieti-mi pe adresa [email protected], sa pot sa le spun povestea.
Fiind noi aproape de Dumnezeu vor fi si copiii nostri aproape de El.
Multa grija si iubire!
