‘Ce bine de tine ca stai acasa si lucrezi cand vrei’. Nu-i asa, as spune si eu?
Partea frumoasa
Da, partea frumoasa a vietii de blogger este ca lucrezi de acasa sau din cafenea sau de unde mai vrei.
Partea frumoasa este ca pot sa imi iau ‘liber’ ori de cate ori simt sau am nevoie. Pot fi langa copiii mei cand sunt bolnavi sau sa merg linistita la activitatile cu parintii de la gradinita atunci cand sunt organizate.
Partea frumoasa este ca daca chiar nu am chef sa lucrez intr-o zi, nu o fac.
Cel mai mult m-a ajutat in perioada asta: cand tot am stat mult in pat si faptul ca am o activitate de pe canapea m-a ajuta mult psihic si emotional. Desi nu am mai fost prezenta la evenimente, am fost ocupata cu scrisul si cu diferite proiecte gandite pentru viitorul apropiat, asa ca nuuu ma plictisesc.
Partea urata a vietii de blogger
1. Injuraturi/critici/judecati
Nu cunosc nici un blogger care sa nu isi fi luat vreodata vreo injuratura macar o data. Nu ma refer pe bune la injuraturi, de acelea nu am avut parte pana acum, dar vorbe grele sau judecati fara sa cunoasca cu adevarat omul din spatele cuvintelor mi-am luat.
Spre exemplu: la articolul foarte citit cu scrisoarea mamicii despre alaptat, o parte dintre cititoare au judecat titlul (fara sa ma intrebe sau sa se gandeasca ca NU eu l-am ales). Titlul era ‘Alaptatul m-a facut sa imi urasc copilul’. Un titlul dur pe care l-am discutat cu mamica in cauza, dar ea a vrut sa transmita o metafora la cat de greu i-a fost, desi nu era departe de a simti acest lucru in anumite momente. Cu titlul a vrut sa sublinieze si mai mult durerea prin care a trecut.
Cele mai multe mamici au inteles asta, dar vai si cate rosii mi-am luat eu pentru el.
Si nu sunt singura, multe bloggerite au fost criticate pentru alegerile lor fara sa le fie intelese contextul.
2. Viata instabila financiar
Oamenii cred ca daca ai un blog firmele arunca cu banii in tine. Realitatea este ca am renuntat de ceva vreme sa fac parte dintr-o agentie, astfel ca pentru fiecare campanie contractata trimit multe propuneri de proiecte dar care nu se finalizeaza mereu. Imi caut doar parteneri in ale caror produse cred si le folosesc. Toate acestea inseamna multe ore de munca neplatite unde trebuie sa fac si creatie si vanzari si strategie si marketing. La acestea se adauga si zecile de ore petrecute pentru cercetare si studiu pentru a putea aduce argumente obiective subiectelor alese.
Pentru fiecare articol platit, muncesc cel putin alte 10, 20 de articole in care nu sunt platita si pe care le public pentru a ajuta (gratuit) multe femei si mamici.
In viata de blogger exista luni in care ai facturi de incasat si altele in care nu ai nici una, desi facturile tale de viata nu inceteaza sa vina.
As mai adauga daca as mai avea, dar eu doar pe acestea le-am experimentat.
Pentru mine balanta inclina de mult spre partea frumoasa a vietii de blogger. Partea urata ce tine de mine mi-am asumat-o de la inceput. Partea cu injuraturi si critici, ei bine si Maica Teresa a avut haterii ei, doar nu era sa fiu exceptia. Am invatat in timp sa nu o iau personal si incerc sa raspund cu respect fiecaruia. Daca chiar nu pot, mai bine tac. Tacerea e de aur in multe situatii.
Daca voi continua sa fac asta? Da. Si sper sa o fac cat mai mult timp pentru toate mamicile care imi scriu public sau in privat si imi spun cat de mult le-a ajutat un articol sau un gand de-al meu. Asta este cea mai mare rasplata pe care o primesc si pentru voi scriu.
Voi, toate cele care ma cititi (98% dintre cei care ma citesc sunt femei) sunteti terapia mea. Nu doar eu va ajut pe voi, ci si voi ma ajutati mai mult decat credeti: cu toate vorbele frumoase, gandurile bune si energia pozitiva pe care mi-o transmiteti. Iar pentru asta va multumesc!
Blogul este casa mea unde pot fi asa cum sunt eu. Nici o alta ocupatie nu mi-ar fi dat libertatea de a fi atat de creativa si a de spune tot ce gandesc.
Blogul este sufletul meu pe care vi-l daruiesc cu atata drag in fiecare articol scris.
Timp sa am sa pot pune in scris toate gandurile pe care le am!
Voi cum vedeti viata de blogger? Niciodata nu v-am intrebat si mi-ar placea sa stiu cum vedeti voi lucrurile.
Multa grija si iubire!
