Mama mi-a povestit ca prima oara cand a fost cu mine sa imi recolteze sange aveam 2 ani. Mamei i-a fost frica de ace si medici de cand era mica, asa ca a fost o aventura mereu pentru ea sa mearga cu noi la analize.
La 2 ani am privit impasibila cum baga acul fara sa zic nimic.
La 4 ani deja stiam cum sta treaba si ca nu e placut.
Pana la 8 ani deja fugeam de ace.
Abia la 12 ani am reusit sa ma incumet sa imi fac gauri in urechi (nu erau pistoale pe atunci de facut gauri, deci procedura nu a fost chiar frumoasa).
La 14 ani am realizat (mereu am fost mai matura si mai responsabila decat alti tineri de varsta mea) ca sanatatea e primordiala. Astfel ca de atunci am fost singura la controale si la luat analize de sange. Da si eu urasc acele. Cand eram mica toate spitalele aveau un miros aparte. Cand intram intr-unul ma lua cu lesin imediat.
Nu imi doresc deloc ca ai mei copii sa simta frica mea de medici si spitale (am avut si cateva experiente urate) asa ca inca de la un an le-am tot povestit de medici si ce facem la control. Ne si jucam mult de-a medicul si pacientul si amandoi copii au cate o trusa medicala cu de toate.
Ieri dimineata am fost la Sanador. De obicei mergem la Ponderas, dar avand treaba in zona aceea am zis sa mergem acolo.
Inca de cand am plecat de acasa le-am spus ca mergem la Plusica si am stat de vorba cu ei despre ce proceduri vor avea parte.
‘Mami, ne consulta urechile si cu luminita gatul?’, mi-a spus Maria.
I-am confirmat ca da si m-a intrebat daca le baga si batul pe gat ca asta nu le place.
Le-am spus ca nu stiu dar ca ii inteleg. Si eu am facut un exudat si sunt de acord cu ei ca nu e placut ‘dar macar batul in nas te gadila’, am incheiat. Au ras amandoi.
Cand am ajuns eram singurii de la camera de garda.
Ne-am anuntat la receptie si am asteptat 2 minute apoi asistenta ne-a dus la medic in cabinet.
Era o doamna doctor noua, pe care nu o mai vazusem.
A vazut ca ai mei copii stau langa mine pe pat, ca le tot explic ce urmeaza sa faca si ca ii las pe ei sa aleaga cu care sa inceapa primul consultul, asa ca a mers mai departe cu jocul meu (lucru pe care il apreciez tare mult la privat. La stat noua nu ni s-a intamplat).
I-a controlat pe amandoi, ambii fiind foarte cooperanti.
Cand a terminat m-a informat ca la Maria sigur e herpangina, ba a tinut sa imi arate bubitele din gurita ei, dar ca e o forma foarte usoara si ca imi recomanda sa facem si exudate la amandoi.
La Alexandru toate semnele indicau o infectie bacteriana dar ca ‘nu vrea sa ii de-a antibiotic fara analize la sange’. M-a intrebat daca sunt de acord sa le fac pe loc, durand 10 minute pana venea rezultatul.
Recunosc ca desi apreciam modul in care facea lucrurile ma gandeam ingrozita cum sa ii explic lui Alexandru. Era si Maria cu noi deci si ea ar fi vazut tot desi ei nu i se lua sange.
Am asteptat pe hol 5 minute inainte sa mergem la recoltare, timp in care i-am explicat lui Alexandru ca el va face o superanaliza de supererou si ca este ceva nou. I-am spus ca asistenta se va uita la mana lui si ca ii va lua sange. Maria se uita foarte uimita in acest timp la noi si intreba daca il va durea.
Am intrat la laborator unde erau 2 asistente foarte dragute care au mers mai departe cu epxlicatiile mele.
Va incurajez sa incepeti voi la orice consult discutiile si explicatiile cu copiii, pentru ca asa va face si echipa medicala.
Mai intai le-am rugat sa le ia exudate din nas si am ras toti. Apoi le-am spus copiilor ca imi pare rau dar, ca va trebui sa facem si chestia aia urata cu batul in gat care nu le place.
Nu le-a placut deloc si au si tipat dar dupa moment i-am tinut strans in brate.
Cand a venit momentul recoltarii mi-am adus aminte de crema cu anestezic si de faptul ca au o farmacie langa spital. Totusi, mi-am zis sa imi incerc norocul si am intrebat asistenta daca au crema cu anestezic.
Mi-a Spus ca au si ca dureaza 20 de minute sa isi faca efectul. Am rasuflat usurata si am zis daaa.
I-au aplicat un strat gros de crema in zona unde voiau sa recolteze, un tifon si i-au invelit bratul in tifon. Maria a cerut si ea…
Dupa 20 de minute dupa ce am revenit in cabinet, i-am explicat lui Alexandru ca eu il tin in brate si ca una dintre asistente ii va tine mana dreapta ca sa nu se miste. Apoi celalalta asistenta a luat acul si i-a spus ca il va introduce in mana. Inainte de asta l-a apasat cu degetul si l-a intrebat daca simte ceva. A dat din cap ca nu.
Maria i-a luat de mana dreapta si i-a spus ca este langa el.
Eu am avut inima cat un purice cand i-a introdus acul.Toti ne-am uitat cand la ac cand la Alexandru si il intrebam daca daca il doare. El a zambit si a spus nu. Maria a inceput sa strige ‘sangee’ cand a vazut cum curge.
Dupa ce a terminat a primit cadou ‘plasa lui spiderman’ de la asistenta.
Alexandru a fost foarte mandru de el si eu de el!
Maria a cerut si ea sa i se ia sange…
‘Plasa cu spiderman’ si un leucoplast cu o fata zambitoare desenata de asistenta
Cu rabdare si grija ceva ce putea fi o experienta oribila pentru copii a fost o experienta frumoasa.
E mult de munca din partea parintiilor dar se poate si merita! Vi-o spun eu care eram nedormita, fara cafea bauta si epuizata de tipetele lui de toata noaptea, la fiecare puseu de febra.
Ati fost pana acum la analize cu cei mici?
Luati cu voi crema anestezic. Eu o stiu doar pe cea de la Romla.
Multa grija si iubire!
