Zilele acestea au fost cu mult planset, vizite si telefoane la medici (vreo 4 medici sa fiu mai exacta), mancat putin si iregulat, somn cat si cum am apucat cu totii.
Zilele acestea am fost si parintele autoritar (atunci cand copilul ajunsese sa nu mai suporte nici un sirop) si parintele permisiv (atunci cand i-as fi dat luna pentru o bucatica de mancare inghitita) si parintele democratic atunci cand copilul negocia cu mine pentru a sta la desene (caci zilele acestea le-am mancat pe paine).
De ce va spun toate acestea?
De cand am acesti copii am citit tot ce s-a putut despre educatia lor si am ales ce ni se potriveste noua: stilul democratic de educatie, cu un program aplicat nevoilor copiilor nostri, in care ascultarea copilului merge mana-n-mana cu ascultarea parintelui (ascultarea reciproca).
Sunt situatii in viata in care uiti tot ce ai facut pana atunci cu copilul, pentru ca situatia o cere, asa ca nu am avut nici program de masa, nici de somn, nici de viata… Nu am avut grija de mine, dar recuperez (azi mi-am cumparat o masca de fata cu argila si ser contur pentru ochi, deci diseara imi iau jumatate de ora pentru mine).
Nu exista parentingul perfect, nu exista omul care sa le stie pe toate si sa dea o reteta universala. Exista in schimb iubirea si intelegere entru propriul copil. Exista exceptii de la regula (atat timp cat nu afecteaza copilul intr-un mod negativ). Exista alegeri bune si unele mai putin bune, important este ca dupa ce trec toate sa reveniti la rutina cu care sunteti obisnuiti. Indiferent ce stil de parenting sau antiparenting alegeti, important este sa nu lipseasca respectul reciproc, iubirea neconditionata si reguli aplicate cu blandete.
Fiti indulgent cu copilul, dar mai ales cu voi! Si sanatate multa si voua si noua!
Multa grija si iubire!
