Mariei îi place să deseneze. De când era mică are propria manieră de a vedea lucrurile, câteodată foarte diferit de ce credem noi ca adulți că e normal.
A desenat într-o zi o floare cu capul în jos.
Când am întrebat-o de ce este așa, mi-a răspuns ‘crește din cer’. Am zâmbit și am strâns-o în brațe. Are o imaginație tare bogată și sunt fascinată de cât de frumos vede viața.
O parte din desenele Mariei
Când eram mică îmi plăcea să desenez ca ea. Și eu vedeam lucrurile altfel decât cei din jur. Profesoara de desen pe care o aveam la școală mereu îmi tăia desenele și primeam note mici pe ele pentru că nu erau la fel de frumoase ca ale colegelor, ‘nu erau corecte’ mi s-a spus.
Așa că, într-o zi, am încetat să mai desenez.
M-am apucat de scris. Scriam poezii, povesti și prin clasa a patra am scris și două scenarii de film, la care visam cu ochii deschiși. Nu le-am dus niciodată la școală de teamă că mi se va spune că nu sunt ‘corecte’.
I le-am arătat însă mamei care m-a lăudat și care a vrut să le păstreze. Și le am și acum.
Și încă scriu, de aproape 5 ani cu atât de multă fericire scriu pe blogul acesta. Deși și acum am avut oameni care să îmi spună ca nu scriu bine sau ca uit câte un ‘i’.
Noroc că am avut-o pe mama care să creadă în mine. Iar acum ce greșesc, îndrept. De data aceasta însă nu am mai renunțat pentru că pentru mama mea sunt cea mai bună.
Vă spun toate astea pentru că văd des părinți care își îndrumă copiii să facă lucrurile ‘corect’. Corect nu înseamnă întotdeauna bine. Câteodată corect-ul acceptat de cei din jur ‘omoară’ vise.
De obicei copiii sunt aplaudați pentru notele pe care le aduc și nu pentru ceea ce știu să facă.
Eu vă rog să lăsați imaginația copiilor liberă și să vă bucurați de ce vă oferă cei mici.
Copiii cu imaginație sunt exploratorii de mâine care vor schimba lumea. Cineva trebuie să vadă și floarea crescută din cer pentru a face altfel lucrurile.
Viața e o bucurie!
Ana Maria
