Alertă de meningită (?!) (Tot ce trebuie să știți)

Am fost acum două săptămâni la niste prieteni în Popești-Leordeni. Seara, liniște, răcoare și plin de țânțari. Recunosc că grăbită să fug de acasă (în ultima seară când era mama la noi) am uitat spray-ul și brățările de țânțari. M-am întors acasă cu picioarele înțepate pe toate părțile. Pișcăturile ca pișcăturile dar tocmai apăruseră la știri discuții despre țânțarii care transmit virusul West Nile și posibila meningită.
O prietenă chiar m-a întrebat chiar dacă mă vaccinez sau dacă vaccinez copiii, având în vedere promovarea lor prin diferite articole mai mult sau mai puțin medicale.
De câte tipuri este meningita?
Pe lângă meningita bacteriană (produsă în mod special de Streptococcus pneumoniae), meningita virală (adică meningita produsă de un virus) este cel mai frecvent tip de meningită.
În majoritatea cazurilor, starea pacienților se ameliorează de la sine, fără tratament.
Cu toate acestea, oricine are simptome de meningită ar trebui să se adreseze imediat unui medic, deoarece orice tip de meningită poate fi gravă. Numai un medic poate stabili dacă cineva are meningită, care este cauza acesteia și cel mai bun tratament.
Bebelușii cu vârsta sub 1 lună și persoanele cu sistem imunitar slăbit au mai multe șanse de a face forme severe de meningită virală.
Cauzele care pot produce meningită virală sunt:
  1. Enterovirusurile non-poliomielite sunt cea mai frecventă cauză a meningitei virale, dar doar un număr mic de persoane infectate cu enterovirusuri vor dezvolta meningită.
  2. Virusul oreionului
  3. Virusul reujeolic
  4. Virusul gripal
  5. Virusul coriomeningitei limfocitare
  6. Herpesvirusuri, inclusiv virusul Epstein-Barr, virusurile herpes simplex și virusul varicelo-zosteric (care provoacă varicela și zona zoster)
  7. Arbovirusuri, cum ar fi virusul West Nile – cel provocat de mușcăturile țânțarilor
Simptome frecvente la copii: Febră, Iritabilitate, Apetit scăzut, Somnolență sau probleme cu trezirea din somn, Letargie (lipsa de energie)
Pe lângă simptomele copiilor, la adulți se mai pot observa: Durere de cap, Gât înțepenit, Fotofobie (ochii fiind mai sensibili la lumină)
De obicei starea persoanelor cu meningită virală ușoară se îmbunătățește în decurs de 7 până la 10 zile.
Posibilele analize pe care medicul le va face pentru a diagnostica meningita sunt: Exudat nazal sau faringian, Obținerea unei probe de scaun,Recoltarea de analize de sânge, Extragerea lichidului din jurul măduvei spinării (lichid cefalo-rahidian).
Mai multe informații citiți pe site-ul Center of Disease Control and Prevention.
Iată ce spunea acum doi ani doctorul Craiu, într-un interviu acordat Digi:
Afecțiunea este extrem de rară, știm din țările unde există o raportare riguroasă, ca SUA, Canada sau Marea Britanie, unde afecțiunea apare cu o frecvență de câteva cazuri de la 0,5 până la 5 cazuri la 100.000 de persoane pe an. În România avem între 7-17 cazuri pe an!! E posibil ca în luna următoare să nu mai auzim la știri de niciun astfel de caz. De aceea, în multe țări ale UE, nu numai în România, statul a decis că afecțiunea este atât de rară, încât numai persoanele la risc trebuie vaccinate și acestea sunt în două mari grupe:
  1. cei care nu au splină (fie au avut un accident și a trebuit scoasă sau s-au născut fără splină funcțională)
  2. sau cei care au un deficit imun.
Aceste categorii de persoane, care sunt puține, trebuiesc vaccinate. Dar pentru restul persoanelor, NU e obligatoriu”.
În ceea ce privește meningita produsă de virusul West Nile, cel care e transmis prin mușcătura de țânțari, iată statistica din România:
Meningita cu virusul West Nile în cadrul sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile(WNv) s-au identificat anual cazuri de meningită (excepție anul 2002), în anul 2018 s-au înregistrat 277 de cazuri, realizând o incidență de 1,4 %000 locuitori. Distributia în timp arată că majoritatea cazurilor au debutul în luna august (53%) urmată de luna septembrie (43.9%).
Ce trebuie să reținem este că rata incidenței anuale a cazurilor confirmate și probabile de boală meningococică înregistrate în România, în perioada 2008-2018 evidențiază faptul că în anul 2018 aceasta s-a situat sub valoarea medie (0,4%000) înregistrată în ultimii 10 ani. (Informatiile sunt pe Ministerul Sănătății).
Cum putem preveni?
NU există vaccinuri disponibile pentru a proteja împotriva enterovirusurilor non-poliomielite, care sunt cea mai frecventă cauză a meningitei virale.
Cel mai bun mod de a vă proteja de infecțiile cu enterovirus non-poliomielită sunt:
  1. Spălați-vă mâinile des cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde cât mai des
  2. Evitați contactul strâns cu persoanele bolnave
  3. Curățați și dezinfectați suprafețele atinse frecvent
  4. Evitați mușcăturile de țânțari și alte insecte care poartă boli care pot infecta oamenii, protejandu-va corespunzător!
  5. Feriți-vă de șoarecii și șobolanii. Dacă aveți un rozător în sau în jurul casei dvs. Scăpați de el!
Folosiți zilnic pentru toată familia produse împotriva țânțarilor, iar eu vă recomandam încă de acum o lună, gama Parakito.
Acestea sunt fabricate cu Citrepel(r), un derivat botanic al uleiului esențial de citronella java (Cymbopogon winterianus)și este compus în principal din PMD (p-mentan-diol), un repelent extrem de eficient pe o mare varietate de insecte, în special țânțari (chiar și țânțarii tigru) și căpușe. Se pot folosi pentru întreaga familie: chiar și femei gravide și bebeluși de la 6 luni.
Voi cum vă protejați de mușcăturile țânțarilor?
Viața e o bucurie!
Ana Maria
\

Shop

\

Lasă-te inspirată

Descoperă mai multe…

Share This

Share This

Share this post with your friends!

%d blogeri au apreciat: