Asta spune o ‘săracă’ cum mi-a spus o domnișoară în trafic astăzi…
Mereu am preferat bunul simț, cu care mama m-a crescut decât sacii de bani, ca și bunătatea care ușor, ușor dispare.
Dar să vă spun despre astăzi….
Am plecat de dimineață să duc copiii la grădiniță, apoi în oraș să iau cafea și să merg la coafor să mă vopsesc. Având timp între cele două, nu mă grăbeam.
Ne-am mutat din București acum 7 ani și pentru multe lucruri de care am nevoie trebuie să ajung în mijlocul orașului. Recunosc că m-am dezobișnuit de traficul infernal și de graba care îi aleargă pe oameni.
De când mă știu când văd orice mașină că se grăbește, mă dau din drum, pentru că nu judec graba omului, ci mereu mi-am pus întrebarea ‘dacă are o urgență de viață și de moarte?’. Sigur nu au toți, dar nu e treaba mea, nu e strada mea.
Astăzi eram pe podul de dinainte de Ikea, când o mașină scumpă condusă de o domnișoară, ce voia să ‘zboare’ probabil, peste mine și ceilalți participanți la trafic.
Nu aveam unde să mă dau, astfel că am așteptat să îmi fac loc să o las să ‘alerge’ singură, dând flashuri la toată lumea și mergând lipită de cei din jur.
A încercat niste flick flakuri periculoase și nervoasă că nu se dă lumea la o parte a început să claxoneze.
Cât am putut de repede, i-am dat voie să mă depășească și am putut admira de departe cum se șicanează cu alții în trafic.
La una dintre intersecții ne-am întâlnit una lângă alta. Domnișoara s-a uitat lung la mine și mi-a făcut semn să las geamul jos. Nu fac asta de obicei, dar m-am gândit că e femeie și poate își cere scuze mai ales că zâmbea.
‘Tu chiar nu vezi că veneam cu viteză? Nu știi să te dai la o parte când trece o mașină puternică? Te puteam face praf.’, mi-a spus printre dinți.
I-am răspuns calm, gândindu-ma că poate o pune pe gânduri: ‘Bunul simț nu se cumpără cu bani. Deși tare mult ar ajuta’.
Doamna mi-a trântit un ‘Esti o săracă. Numai săracii se gândesc la bun simț, restul fac bani’. Și-a plecat în trombă.
Nu că aș mai fi avut ceva să îi spun.
‘Când nu e, nici Dumnezeu nu cere.’ e o vorbă tare înțeleaptă.
Când eram mică se spunea ‘mai bine sărac și curat’, doar că la vremurile pe care le trăim, nimeni nu mai înțelege aceste vorbe și toată lumea aleargă după bani făcuți rapid, ușor și fără responsabilitate.
Mai greu să schimbăm ceva când în grupurile de mămici, mamele sunt alese în funcție de cât de scumpă este geanta pe care o poartă (bine că nu port geantă 😁).
Când se țipă la cei mici să iasă din băltoacă pentru că își strică pantofii de nu știu ce brand, mai putem avea speranță?
Ce facem cu copiii care își aleg prietenii la școală în funcție de locul în care își fac vacanța sau ultimul model de telefon?
Domnișoara cu mașina e doar un exemplu de cei de care suntem înconjurați care cred că li se cuvin toate. Mulți nu au muncit o zi în viața lor și au primit banii de la părinți sau partenerii lor.
Nu, nu cred că mama mi-a cumpărat stradă și de aceea mă dau la o parte când îl văd pe unul că se grăbește.
Între bani și bun simț, aleg de departe bunul simț și asta îmi învăț și copiii. Bunul simț nu se cumpără! Bunul simț se învață acasă! Nu există scuză pentru astfel de comportamente.
Viața e o bucurie!
Ana Maria
