Yep, acesta ar fi titlul pozei cu noi două mâncând în parcare înghețata luată de la gelateria din satul nostru.
Vineri, este zi scurtă la Maria la școală și este timpul nostru de noi două. Așa că, am cumpărat dovleci de toate formele pentru decorat curtea de toamnă (nu îi sculptăm, doar le admirăm culorile și formele), apoi am mers la gelateria de lângă casă, unde am vrut să ne bucurăm de o înghețată.
Maria și-a luat înghețată vegană de mamgo și eu una mare cu caramel sărat și ciocolată belgiană. Delicioase!
După ce am plătit ne-am uitat în jur să ne dăm seama unde le putem mânca, căci afară erau doar două mese, iar scaunele erau înăuntru, strânse.
Când Maria m-a întrebat unde vom sta, i-am spus că nu știu. Doamna care ne-a vândut înghețata, ne-a spus că nu ne poate da scaune decât dacă suntem cu certificat (știți voi de care, mă abțin să spun, pentru că cenzura este mare pe orice canal media în ultima vreme). I-am spus că nu am și dânsa mi-a zâmbit amar, apoi a adăugat ‘asa-i că e o nebunie? Eu nu am certificat și vă pot servi înghețată, dar dumneavoastră care o plătiți nu aveți voie la un scaun’.
Nu i-am spus nimic, doar i-am zâmbit înapoi. Nu credeam să ajung să trăiesc vremuri fără logică. Să ne înțelegem, gelateria avea două mese, așezate la mai bine de 2 metri una de alta. Erau afară și păstrau distanța. Dar, cu reguli absurde nu te pui.
Nu am nimic de comentat, doar o tristețe profundă.
Uite așa, am mâncat cu Maria înghețata în parcare, stând jos pe trotuar, privind cauciucurile mașinilor.
Pe lângă teste de tot felul, aș propune autorităților și niste teste la cap! Sigur unii dintre noi, nu mai suntem pe calea cea dreaptă….
Pe la voi cum stau lucrurile?
Eu cam așa văd lucrurile și tare mult mi-aș dori și pentru țara noastră, așa cum este în afară ☺️
Viața e o bucurie!
Ana Maria
