‘Mama, mi-a spus un băiețel mai mare de la școală că sunt un bebe pentru că încă cred în Moș Crăciun.’ mi-a spus Maria aseară la somn.
‘Și tu ce i-ai spus?’
‘Că atât timp cât eu cred, el există! Mama, există Moș Crăciun?’
‘Tu i-ai răspuns colegului fără să crezi în ceea ce spui?’
‘Ba cred. Dar totuși, nu l-am văzut niciodată. Există, există sau e doar o poveste?’
‘Daca crezi că Moșul este un grăsan cu puteri magice care mănâncă prăjituri, atunci nu! Moșul este însă ce avem în suflet și cu acea licărire, Moșul poate fi orice și oricine.’
‘Ce zici de acest Moș?’
‘Imi place dar cred că poate fi și gras și poate manca și prăjituri. Cui nu-i plac?’
Am zâmbit și am îmbrățișat-o. Dacă crede mama, crede și fata. Da, sunt un copil mai mare care deși cumpără cadourile pentru cei mici, încă nu am pierdut magia Crăciunului și încă cred în Moș Crăciun, cu tot sufletul meu.
Anul trecut, la grădiniță
🤶🤶🤶Dacă a scris în ziarul The Sun atunci există, nu?
Mi-a plăcut povestea fetiței devenită celebră în urmă cu 120 de ani, care a scris ziarului The Sun (căci dacă scria în acest ziar, atunci sigur exista) și în care întreba dacă există Moș Crăciun, așa cum i-au spus prietenii.
Directorul publicației a fost atât de amuzat încât și-a luat această responsabilitate de a păstra spiritul Crăciunului viu și a publicat ca răspuns următorul articol:
‘Virginia, micii tăi prieteni de joacă nu au dreptate. Mulți copii cred numai ceea ce văd. Ei cred că există numai ceea ce pot pricepe cu mintea lor de copii. Că aparține unui om mare sau unui copil, spiritul uman, în general, e mic. În cosmos s-ar pierde ca o insectă măruntă. O minte de furnică nu e de ajuns pentru a cuprinde și a înțelege tot adevărul. Virginia, Moș Crăciun există așa cum există iubirea, dăruirea, cinstea, credința, sinceritatea, respectarea cuvântului dat. Și numai pentru că toate acestea există, viața noastră este frumoasă și senină. Fără Moș Crăciun lumea ar fi atât de tristă! Fără el n-ar mai exista nici o fetiță ca Virginia, nici credința, nici poezia! N-ar exista nimic din ceea ce ne face viața atât de frumoasă. Abia dacă s-ar mai distinge un licăr de frumusețe. Chiar și lumina copilăriei, cea care face lumea să strălucească, ar păli. Moș Crăciun există! Altfel n-am putea crede în basme. Sigur, în ajun, ai putea cere tatălui tău să pună oameni să-l caute și să-l prindă. Probabil că n-ar reuși să-i dea de urmă. Și? Ce-ar dovedi asta? Nici un om nu-l poate vedea așa de ușor. Asta nu dovedește nimic.
Lucrurile cele mai importante și mai frumoase sunt adeseori invizibile. Câți oameni au avut norocul să vadă zânele dansând în luminișuri sub razele lunii? Și totuși, ele există! A-ți imagina toate minunile și a le mai și vedea, asta nu poate nici cel mai înțelept om din lume. Indiferent cât vezi, nu vezi niciodată totul. Ai putea să desfaci un caleidoscop și să cauți minunatele figuri ascunse acolo. Vei găsi doar cioburi colorate. De ce? Există mereu un val care acoperă lumea adevărată și pe care nu-l poate destrăma nici cea mai mare putere din lume. Numai credința, poezia și iubirea îl pot ridica puțin, atât cât să vedem frumusețea și splendoarea de dincolo. Ai putea să întrebi: „Acesta este adevărul gol goluț despre Moș Crăciun?”. Virginia, nimic pe lumea asta nu este mai adevărat și mai trainic! Moș Crăciun trăiește și va trăi veșnic!’
Tot anul trecut 🙂
Cred în Moș Crăciun? Cu siguranță. Dar eu cred și în zâne și în unicorni și în tot ce este mai frumos.
Și ce poate fi mai frumos, decât o lume magică?
Viața e o bucurie!🎉
Ana Maria
