Este seara si ne bagam in pat. Manutele lor mici imi cuprind fata si ma pupa lipicios pe obraz. Apoi fiecare isi ia ce parte vrea din mine. Alexandru se inghesuie de obicei in mine si imi spune ‘Mami, ascunde-ma’. Il ascund cum pot sub mana mea prea slaba pentru el. Daca as fi avut si eu un pic mai multa carnita…
In timpul asta, Maria imi tine mana in mana ei si imi masoara fiecare degetel. Ma mangaie pe cap si imi canta la ureche. Apoi ma cuprinde cat poate ea de strans si imi sopteste cel mai dulce ‘Mami, te iubesc’. Sunt cele mai frumoase cuvinte pe care la aud in fiecare zi si pe care sper sa le aud si cand vor creste.
Bebe din burtica isi face si el simtita prezenta de cate ori ne punem toti in pat. Da din picioare si parca striga ‘Mami, sa nu uiti ca sunt si eu aici’. Cum as putea cand il astept cu atata ardoare si iubire? Cand mi-l imaginez zi de zi si ma intreb cu cine va semana. Cand ma uit la fratii lui si stiu ca vom fi toti bine.
Ii pup pe fiecare apasat si apoi imi ating burtica cu o mana, pentru a-i spune ca e al meu si ca sunt a lui.
Iubirea de mama nu se explica, nu se descrie, ea doar se simte si se traieste. Iubirea si sufletul meu vor dainui…mereu cu ei!
Va iubesc, dragii mamei dragi, cat tine Universul si stelele si luna!
Multa grija si iubire!