Am auzit de-a lungul timpului multe teorii despre frați și copii.
Câteva dintre ele spuneau că dacă faci trei copiii aceștia se vor juca împreună… sigur… poate pe Marte că la mine în casă de multe ori este pe dos.
Dap, se joacă împreuna, mult aș putea spune dar vine acea oră din zi, acel moment oportun când intri în casă rupt de la ora 6 dimineața de când te-au trezit copiii și îi auzi: ‘A venit tatiiiiiii… să ne jucam cu el!’
Simt că vreau să ies pe ușa atunci și să plec să mă întorc altcandva că poate, poate i-am deranjat.
Hmmm problema nu e că vor să se joace cu mine… ci că vor să se joace cu mine singuri, fiecare pe rând, adica X3, adică nu mănânc, adică filmele alea când vine Soțul acasă și soția zâmbește în ușă cu trei copiii și acesta se așează la masă și bea un pahar de vin roșu și toată lumea zâmbește… e o mare minciună! Realitatea este ca sigur era beat regizorul că la mine nu iese.
Ce nu spune nimeni niciodată e că familia este compusă din indivizi, mai mulți de preferință și că punctul comun al tuturor indivizilor sunt părinții. Cu alte cuvinte toate drumurile duc la Roma. Prin urmare fiecare dintre ei are nevoie 100% de Roma, independent de ceilalți și de preferat fără ei.
Și uite așa ajungem și la titlul subiectului. Uneori, precum părinții divorțați care sunt nevoiți să împartă timpul copiilor între ei, și noi, ceilalți trebuie să facem acest ‘divide and conquer’ (separa si cucerește). Maria a stat cu Ana în spital 100%, așa că Alexandru a profitat de mine o săptămâna pentru că de Achim s-a ocupat mai mult Bubu. Zilele trecute Alexandru a răpit-o pe Ana și a dus-o la Zoo, doar ei doi. Nu a contat că erau 12 grade afară și ploua, avea nevoie doar el de mami a lui.
Ce vreau să țineți minte este: Alocați fiecărui copil 100% din timp, din când în când, cât și cum puteți.
Când ai mai mulți copii, ‘divorțați’ un pic pentru a vă da seama că dacă vreți, veți găsi timp.
Alex, sotul Zânei