‘Bună, as începe prin a vă spune că mă numesc Sânziana…. Un nume care îi plăcea mamei 😊.
Acum 16 ani, pe când aveam 20 de ani, am trecut și eu nu prin unul, ci prin 3 întreruperi de sarcină!
Povestea este lungă și plină de întâmplări dureroase.
Pe scurt m-am îndrăgostit la aceea vreme de un băiat,o dragoste care s a transformat treptat în teroare, care mă măcina zilnic.
Eram la facultate și îmi doream stabilitate înainte de toate, un job, o bază practic și după un copil.
Dumnezeu însă mi l-a trimis de 3 ori, la momentul nepotrivit.
Doar gândul că voi trăi toată viața lângă un bărbat care mă teroriza psihic, un bărbat care mă desconsidera la fiecare pas, m-a făcut să iau de fiecare dată aceeași decizie de a avorta. Primul avort a fost la 21 de ani, al doilea la 23 și ultimul la 24.
Primul avort l-am făcut conștient, dar celelalte pentru că au venit în urma a două violuri!
Povestea cu acel bărbat nu a continuat voit, doar eu știu câte plângeri la poliție am făcut pentru loviri și alte violențe, nu mai puteam ieși singură din casă, era să îmi pierd anii de facultate.
Nu doresc nimănui să treacă prin toate câte am trecut, să simtă frică la orice pas și cu toate astea nimeni să nu îi facă nimic, încă să mi se zică în față de către polițiști, „că mi am căutat-o”, după ce respectivul mi-a pus cuțitul la gât! Nu m-a ținut în lanțuri nu, doar mi-a pus cuțitul la gât și m-a sechestrat într-o casă abandonată vreo 2 zile, fără telefon și fără ajutor!
Doar eu știu câtă terapie am făcut după, doar eu știu cât mi-a trebuit să trec peste toate, având și o boală care ar fi fost transmisibilă fătului… Și multe altele!
Nu știți ce înseamnă teama de a ieși din casă singure pentru că nu știi ce te așteaptă după colt!
Nu, nu am remușcări pentru că la aceea vreme a fost cea mai bună decizie pentru mine!
De aceea cei care judecă nu știu de multe ori ce este în spatele deciziei de a curma viața din tine.
În fiecare zi îmi spun că a fost mai bine așa decât cu un tată ca acel bărbat!
În prezent sunt mama unui minunat băiat, făcut cu un om pe care îl ador.
Dar și mamă a trei îngeri.
Dumnezeu a fost și doar El mă poate judeca.
Dumnezeu este bun și m-a ferit în egală măsură de o viață amară dar totodată mi-a dăruit iubirea vieții mele!
Aș dori să publici povestea mea să afle toți cei care judecă că nu știi niciodată ce se ascunde în sufletul fiecăruia! Viata este o capodoperă! Îmbrățișări. Sânziana’.
De două luni curg poveștile voastre, unele cu final fericit, altele cu remușcări și răni adânci, iar altele fără regrete.
Le-am strâns pe toate și cu acordul vostru, le voi publica în seria ‘Avortul este o traumă’, așa cum vi le doriți, unele sub anonimat, altele cu numele vostru și datele voastre.
Cine dorește să își împărtășească povestea cu alte mame, le aștept să îmi scrie pe
[email protected]
Poveștile voastre pot inspira alte mame, pot vindeca suflete, pot fi pură terapie.
Mi-aș dori este să le citim, fără judecată și să ajutăm mama, indiferent de decizia ei, să se vindece.
❤️Bine de știut pentru toate mamele ❤️
Părți din copilul pe care l-au purtat în pântece rămân în interiorul lor, la nivel intrinsec, decenii după naștere, poate chiar pentru totdeauna. Nu e vorba de ceva exclusiv emoțional sau spiritual, ci și de ceva fizic, intrinsec. Studii științifice au demonstrat, încă din 2014, că celulele fetale migrează, prin placentă, în sângele și țesuturile mamei. Este un mecanism natural menit să asigure sănătatea mamei, necesară unei nașteri sigure a unui copil viabil și unei supraviețuiri suficient de lungi pentru creșterea copilului. (
Studiul îl puteți citi aici)
Celulele fetale rămân mult timp în corpul mamei, având proprietăți reparatorii și reconstructive. Celulele stem chiar pot să ia forma necesară oricărui țesut: inimă, ficat, rinichi, pancreas, creier. Celulele stem pot repara și telomerii, ceea ce poate însemna chiar întinerirea. Nu degeaba se spune despre femeia însărcinată că “strălucește”. Este clar că acest mecanism poate fi utilizat și în tratarea unor boli grave, cum ar fi cancerul sau Alzheimerul.’
Viața e cum e. (Pentru această serie voi scoate mottoul obișnuit al blogului).
Ana Maria
Apreciază:
Apreciază Încarc...